SARMATIAN, -A, sarmatieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Ultimul etaj al miocenului din sud-estul Europei, reprezentat in tara noastra prin straturi de nisipuri si de argile (de care sunt legate cele mai multe zacaminte de gaze naturale). 2. Adj. Care apartine sarmaltianului (1), privitor la sarmatian. [Pr.: -ti-an] – Din fr. sarmatien.

BITUMENE GAZOASE s. pl. v. gaze naturale.

GAZ s. 1. (FIZIOL.) part, vant, (pop.) basina, fasaiala, (prin Bucov. si Maram.) tartaita, (fam.) pam. 2. v. petrol lampant. 3. (CHIM.) gaz aerian v. gaz de iluminat; gaz de iluminat = gaz aerian; gaze de lupta v. substante toxice de lupta; gaze naturale = bitumene gazoase; gaz ideal v. gaz perfect; gaz perfect = gaz ideal. 4. gaz ilariant v. protoxid de azot.

GAZIFER ~a (~i, ~e) (despre zacaminte) Care contine gaze naturale; cu gaze naturale. /<fr. gazeifere

SONDA s.f. 1. Put destinat extragerii unei substante minerale fluide (titei, gaze naturale etc.) sau extragerii de probe de roca. 2. Aparat folosit pentru determinarea adancimii marilor sau a apelor curgatoare. 3. Aparat pentru luarea de probe dintr-un material compact sau granular. 4. Instrument tubular folosit pentru explorarea unor cavitati naturale din organism sau pentru drenarea unor plagi. 5. Sonda spatiala = racheta spatiala lansata pe directie verticala cu scopul de a explora straturile superioare ale atmosferei terestre; balon-sonda = balon prevazut cu aparate de observatie, care se lanseaza in atmosfera pentru inregistrarea anumitor date meteorologice. 6. Pahar de bere lunguiet si subtire, mai ingust in partea de jos. [< fr. sonde, it. sonda].

SONDA s. f. 1. put destinat extragerii unei substante minerale fluide (titei, gaze naturale) sau extragerii de probe de roca. 2. instrument nautic pentru determinarea adancimii apei. 3. dispozitiv pentru luarea de probe dintr-un material. 4. instrument chirurgical pentru explorarea unor cavitati naturale din organism sau pentru drenarea unor plagi. 5. ~ spatiala = racheta spatiala lansata pe directie verticala cu scopul de a explora straturile superioare ale atmosferei terestre; balon- ~ = balon prevazut cu aparate de observatie, care se lanseaza in atmosfera pentru inregistrarea anumitor date meteorologice. 6. pahar de bere inalt si subtire, mai ingust in partea de jos. (< fr. sonde)

ABILENE, oras in S.U.A. (Texas); 108 mii loc. (1984, cu suburbiile). Mari expl. de petrol si gaze naturale. Utilaj petrolier, masini agricole. Centru comercial al unei vaste zone agricole. Universitate.

AFGHANISTAN, Republica ~, stat in partea central-sudica a Asiei: 652,2 mii km²; 15,81 mil. loc. (1989; 52,3 la suta pastuni, 20,3 la suta tadjici, 8,7 la suta uzbeci, 8,7 la suta harazani etc.). Limbi de stat: pasthu si persana. Cap.: Kabul. Orase pr.: Kandahar, Herat, Mazar-i-Sharif, Jalalabad. Este impartit in 30 prov. Relief predominant muntos, mai inalt in partea centrala (M-tii Hindukush) si mai coborit in N (spre valea fl. Amu-Daria) si in S (vasta zona endoreica strabatuta de riul Helmand). Clima temperat-continentala, cu influente musonice in SE. Expl. de gaze naturale, huila, sare, min. neferose si pietre semipretioase (lapislazuli). Se cultiva 12,4 la suta din terit. tarii (2,66 mii ha sint irigate) cu griu (2,9 mil. t. 1988), orez (490 mii t. 1988), secara, porumb (839 mii t. 1988), bumbac s.a. Legumicultura, pomicultura (781 mii t. fructe 1988) si viticultura (450 mii t. struguri 1988). Se cresc seminomad ovine (17 mil. capete 1988), bovine (3,6 mil. capete 1988) si caprine (2,8 mil. capete 1988). Industria produce tesaturi, ciment, ingrasaminte chimice, covoare, produse alim., incalt. s.a. C. f.: 7 km. Cai rutiere: 18,8 mii km. Moneda: 1 afghani = 100 puls. Exporta gaze naturale (c. 40 la suta), fructe (c. 30 la suta), covoare, lina, bumbac s.a. si importa autovehicule, produse petroliere, alim., textile, cereale s.a. – Istoric: In antic. si ev. mediu, terit. A. a fost stapinit succesiv de persi, greci, parti, sasanizi, arabi, mongoli s.a. Constituit in 1747 sub conducerea lui Ahmad Sah Durrani, statul afgan a fost supus de Marea Britanie in urma a doua razboaie (1839-1842 si 1878-1880). Dupa cel de-al treilea razboi anglo-afgan (mai-iunie 1919), Marea Britanie a recunoscut independenta A., proclamata la 28 febr. 1919. In perioada 1919-1929 au fost infaptuite o serie de reforme din initiativa emirului Amanullah. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, A. isi mentine neutralitatea declarata in 1939. La 17 iul. 1973 regele Muhammad Zahir Sah (1933-1973) este inlaturat, monarhia este abolita, iar A. se proclama republica. La 27 apr. 1978, in urma unei lovituri de stat, puterea este preluata de Partidul Democratic al Poporului (comunistii), divizat in doua factiuni aflate in conflict. In ultimele zile ale anului 1979, U.R.S.S. invadeaza A.; presedintele Hafiz Ullah Amin este ucis, iar puterea este incredintata lui Babrak Karmal. Invazia declanseaza un lung si singeros razboi civil (1979-1990), in cursul caruia aproape 6 mil. de afgani s-au refugiat in Pakistan si Iran. La 4 mai 1986, Babrak Karmal este inlaturat, puterea fiind preluata de Muhammad Najibullah; guvernul sovietic, apreciind ca o greseala invazia, semneaza cu S.U.A. la 14 apr. 1988, un acord, mediat de O.N.U., privind retragerea trupelor sovietice din A., operatiune incheiata la 15 febr. 1989. Fortele mujahedinilor alcatuiesc un guvern in exil (23 febr. 1989), care continua lupta. Najibullah incearca o serie de tratative cu rebelii, dar ele esueaza, ceea ce duce la continuarea razboiului civil. In urma presiunilor interne si externe presedintele Mohammad Najibullah a demisionat (16 apr. 1992), punindu-se astfel capat regimului comunist din A. Cele mai mari grupari rivale ale rezistentei (Hezb-i-Islami condusa de Gulbuddin Hekmatyar si Jamiat-i-Islami condusa de Ahmed Shah Massud) au hotarit (24 apr. 1992) crearea unui consiliu interimar pentru guvernarea tarii pina la alegerile legislative. Neintelegerile dintre cele doua grupari s-au amplificat, provocind numeroase victime si distrugeri materiale.

AFRICA, al doilea continent, ca marime, al Pamintului, traversat de Ecuator si de cele doua tropice, cuprins intre Oc. Atlantic (la V), M. Mediterana (la N), Marea Rosie si Oc. Indian (la E); c. 30,3 mil² (cu insulele invecinate); c. 795 mil. loc. (1990). Se intinde intre 37º21’ lat. N (Capul Ras el-Abiad) si 34º52’ lat. S (Capul Acelor), pe c. 8.000 km, si intre 17º35’ long. V (Capul Verde) si 51º20’ long. E (Capul Ras Hafun), pe c. 7.400 km. A. este constituita dintr-un bloo masiv vechi, care a suferit putine modificari in perioadele geologice mai recente si unde structurile de platforma au o dezvoltare larga. Relieful. Forma tipica a reliefului A., mai putin variat ca al altor continente, este podisul tabular intins. Alt. medie a continentului: 750 m. Alt. max.: 5.895 m (vf. Kilimanjaro). Se deosebesc: Africa joasa (Sahara, Sudanul, Guineea si Depr. Zair) cu alt. in general sub 500 m. Africa inalta (Abisinia si Somalia) si Africa de Sud, constituita din podisurile inalte de peste 1.000 m. Doar sistemul montan al Atlasului este format prin cutare, restul muntilor africani reprezentind mari zone de fractura, in care se pot grupa atit marginile inaltate ale Marelui Graben Est-African (Pod. Abisiniei si Pod. Somaliei), cit si muntii, podisurile ridicate tectonic (Ahaggar, Air, Tibesti) si horsturile (Muntii de Cristal si Muntii Scorpiei). De formarea Marelui Graben Est-African sint legate puternice eruptii vulcanice, care au dat nastere vulcanilor Kilimanjaro, Kenya (5.199 m) si Elgon (4.322 m). Depr. sint largi si limitate de praguri: Kalahari, Zair, Ciad, Niger, precum si cele din Sahara. Cimpiile sint restrinse si de scufundare recenta (C. Senegalului, Guineei Superioare, Mozambicului si Somaliei). Resursele subsolului. Mari exploatari de min. auroargentifere in Rep. Africa de Sud (Witwatersrand), Zimbabwe, Zair (Shaba), Tanzania, Ghana s.a. Expl. de diamante in Rep. Africa de Sud (Kimberley) sau in Zair (Shaba), Angola, Ghana, Sierra Leone s.a. si de min. de fier concentrate mai ales in Liberia, Zimbabwe, Algeria si Rep. Africa de Sud. Zacaminte importante de petrol in Sahara algeriana (Hassi-Messaoud, Edjele, In Salah) si Libia (Zelten) si gaze naturale (Hassi-R’Mel). A. detine mari ponderi in productia de crom, cobalt, cupru, precum si de mangan, sitbiu, plumb, zinc, molibden, azbest etc. Clima. A. este continentul cu clima cea mai calda de pe glob, cu o zona de clima ecuatoriala (cu temperaturi medii anuale avind variatii sezoniere reduse si cantitati mari de precipitatii), doua zone dec clima subecuatoriala, doua zone tropicale cu precipitatii extrem de reduse (intre 50 si 150 mm anual) si doua zone subtropicale (cu doua sezoane opuse, umed si secetos). Temperatura cea mai ridicata (58ºC) s-a inregistrat la Azῑzῑyah (Libia) la 13 sept. 1922. Valorile termice de peste 40ºC sint frecvente in intreaga Sahara. Hidrografia. Se caracterizeaza prin fluvii si lacuri mari, dar si prin intinse zone endoreice (1/2 din continent). Cele mai importante fluvii sint: Nilul (cel mai lung fluviu al lumii), Zair, Niger, Zambezi, Orange, Limpipo si Senegal. Lacurile cele mai importante (jalonate pe linia Marelui Graben Est-African) sint tectonice si au apa dulce (Victoria, Malawi, Edward, Mobutu Sese Seko, Turkana, Kivu si Tana). L. Ciad, situat in zona semiarida, este putin adinc si are apa sarata.

ALBERTA [ælbə:tə], prov. in V Canadei; 644,4 mii km²; 2,43 mil. loc. (1986). Centru ad-tiv: Edmonton. Expl. forestiere, de petrol, gaze naturale si carbuni. Cresterea animalelor. Griu, orz, sfecla de zahar. Mat. de constr., produse chim.

ALGERIA, Republica Algeriana Democratica si Populara ~, stat situat in NV Africii, cu larga iesire (1.200 km) la Marea Mediterana; 2,38 mil. km²; 23,84 mil. loc. (1988; 82,6 la suta arabi, 17 la suta berberi, 0,1 la suta francezi etc.). Limba oficiala: araba. Cap.: Alger. Orase pr.: Oran, Constantine, Annaba, Ech Cheliff. Este impartit in 31 villayate. Relief muntos in partea nordica – lanturile muntoase Atlas Saharien si Tell Atlas – fragmentat de vai transversale si depresiuni de alt. Sahara, principala reg. a tarii, cu alt. variabile (36 m in Chott Melrhir, 2.918 m in m-tii vulcanici Ahaggar) ocupa peste 4/5 din terit. A. Clima mediteraneana in N, tropical-desertica in S. Expl. de petrol (32,4 mil. t. 1989), gaze naturale (39,4 miliarde m³, 1988), min. de fier (3,38 mil. t., 1987), de plumb, zinc, mercur (locul 3 pe glob), fosfati, sare s.a. Numai 3,2 la suta din supr. tarii este cultivata cu cereale (1,77 mil. t, 1988 din care 1,15 mil. t. griu), cartofi (0,95 mil. t, 1988), sfecla de zahar, legume s.a.; viticultura (132 mii ha, 1 mil. hl. vin, 1988), plantatii de maslini (170 mii t masline, 1988), curmali (182 mii t, 1988), si citrice (283 mii t, 1988 din care 190 mii t portocale). Intreprinderile ind. produc: produse petroliere, gaze naturale lichefiate, ingrasaminte chimice, ciment, produse textile si alim. s.a. C. f.: 4.074 km. Cai rutiere: 80,5 mii km. Moneda: 1 dinar = 100 centimes. Exporta petrol si produse petroliere (aproape 2/3), gaze naturale (c. 1/3), produse siderurgice, fosfati, vin s.a. si importa utilaje ind. si mijloace de transport, materii prime industriale, semifabricate, produse alim., cereale, bunuri de larg consum s.a. – Istoric. Locuit in antic. de triburi numide, terit. A. este transformat in sec. 1 i. Hr. – 1 d. Hr. in posesiune romana (prov. Numidia si Mauretania) pina in sec. 5. Ocupata de vandali (sec. 5-6) si bizantini (sec. 6-7). A. este cucerita de arabi (sec. 7-8) si inglobata in Califatul omeiad. Majoritatea pop. autohtone adopta, in sec. urmatoare, araba ca limba si islamismul ca religie. In sec. 11-12, sub dinastia Hammanizilor, isi cucereste independenta. Procesul de farimitare feudala din sec. 14-15 sfirseste prin recunoasterea, la 1518, a suzeranitatii Imp. Otoman. A. se bucura din 1711 de o independenta de facto. Cucerirea coloniala franceza, inceputa la 5 iul. 1830 prin ocuparea orasului Alger, a intimpinat o dirza rezistenta a populatiei condusa de emirul Abd el-Kader (1832-1847). Dupa al doilea razboi mondial, lupta pentru independenta ia forma luptei armate prin declansarea, la 1 nov. 1954, a revolutiei antiimperialiste conduse de Frontul de Eliberare Nationala (FLN). Crearea Guvernului Provizoriu al Republicii A. (19 sept. 1958), incetarea focului in urma acordului franco-algerian de la Evians-les-Bains (18 mart. 1962), referendul privind independenta (1 iul. 1962) duc la proclamarea independentei de stat a A. la 3 iul. 1962. Adunarea Nationala si Constituanta proclama Republica ALgeriana Democratica si Populara. La 19 iun. 1965, puterea este preluata de Consiliul Revolutiei in frunte cu Houari Boumedienne. In 1976 un referendum popular adopta noua constitutie a tarii, care proclama A „republica democratica si populara, stat socialist, avind ca religie de stat islamismul”. Desi, la 16 ian. 1986, Carta Nationala elaborata de Frontul de Eliberare Nationala a fost aprobata cu o zdrobitoare majoritate, in 1988 au izbucnit manifestatii de protest, generate de dificultati economice, care au determinat o revizuire fundamentala a politicii interne. Constitutia adoptata in 1989 preconizeaza abolirea monopolului puterii in beneficiul Frontului de Eliberare Nationala si introducerea unui sistem cu mai multe partide A. este republica prezidentiala. Activitatea legislativa este exercitata de presedinte si de Adunarea Populara Nationala, iar cea executiva de presedinte si de Consiliul de Ministri. Alegerile din febr. 1992 au fost cistigate de Frontul Islamic al Salvarii (F.I.S.). Dupa evenimentele legate de intreruperea procesului electoral si scoaterea in afara legii a F.I.S. (4 mart.), A. este condusa de Inaltul Comitet de Stat (presedintia colegiala). Instabilitatea politica a culminat cu asasinarea la 29 iun. a presedintelui Mohammed Boudiaf.

ALMETEVSK, oras in Rep. Autonoma Tatara (Federatia Rusa), pe Zai, la SE de Kazan; 129 mii loc. (1989). Mari expl. de petrol si gaze naturale. Rafinarie de petrol. Ind. prelucr. lemnului, de masini si tractoare; laminor (conducte, sine de c. f.).

AMARILLO [æməriləu], oras in S.U.A. (Texas), pe Red River; 190 mii loc. (1984, cu suburbiile). Expl. de petrol si de gaze naturale. Rafinarea petrolului, metalurgia zincului. Uzine de heliu.

AMERICA, continent in emisfera vestica, cuprinsa intre Oc. Atlantic, Oc. Pacific si Oc. Inghetat; 42,2 mil. km²; c. 727 mil. loc. (1990); se incadreaza intre 83º40’ lat. N (Capul Morris Jesup din Groelanda) si 55º59’ lat. S (Capul Horn); c. 18 mii km lungime. A. este compusa din doua vaste mase continentale, A. de Nord si A. de Sud, unite prin A. Centrala istmica si insularasi separate prin can. Panama. Resurse naturale. Bogate zacaminte de petrol si gaze naturale (C. Mississippi, C. Golfului Mexic, California, Venezuela, Columbia, Argentina), carbuni superiori (Canada Centrala, M-tii Apalasi), min. de fier (bazinul Marilor Lacuri, Pen. Labrador, Pod. Braziliei, Chile si Cuba), mangan (Brazilia, Cuba), minereuri neferoase (M-tii Stincosi), bauxita (Guyana), cositor (Bolivia), aur (Alaska), salpetru (Chile). Clima. Datorita marii extensiuni latitudinale, pe terit. A. apar toate tipurile si subtipurile climatice. Astfel, estremitatile de N si de S (Canada, Ins. Tara de Foc si Arh. Falkland/Malvine) se situeaza in zona de clima arctica si subarctica, respectiv, antarctica si subantarctica. Temperaturile sint scazute (media lunii celei mai calde nu depaseste 10 ºC)iar precipitatiile sint reduse la zapezi. Zona de clima temperata ocupa cea mai mare parte din A. de Nord, iar in A. de Sud Patagonia septentrionala si Pampa argentiniana. Temperaturile medii sint ridicate vara (18-24 ºC) si mai coborite iarna (-3 si -6 ºC), iar precipitatiile sint variabile. Zona de clima tropicala si cea subtropicala este prezenta in partea meridionala a A. de N, in N A. Centrale, in Pod. Braziliei, in Pod. Gran Chaco si in N Pampei argentiene. Temperaturile medii sint ridicate (26-28 ºC vara si 10-15 ºC iarna), insa precipitatiile scad de la E (c. 1.000 mm) la V (c. 400 mm). Relieful inalt, dispus pe directia meridianelor, permite patrunderea maselor de aer arctic sau antarctic, care uneori aduc in unele dintre aceste regiuni (Florida, Pampa) geruri accentuate si precipitatii sub forma de zapada. Zona de clima subecuatoriala este proprie partii meridionale a A. Centrale, C. Orinocului si celei mai mari parti a Pod. Guayanelor si Braziliei. Ea se caracterizeaza prin existenta a doua anotimpuri: unul ploios (vara) si unul uscat (iarna), cu temperaturi anuale mari (22 si 24 ºC), amplitudinile medii mici si precipitatii abundente (peste 1000 mm). Zona de clima ecuatoriala ocupa C. Amazonului si portiuni din Pod. Guyanelor si Braziliei, unde temperaturile medii anuale au valori ridicate (22 si 25 ºC), amplitudinile anuale sint reduse, iar precipitatiile sint foarte abundente (peste 2000 mm), se produc zilnic si au doua maxime echinoctiale. Vestul c*******r si andin prezinta in functie de latitudine, altitudine si de pozitia pantelor, o serie de reg. climatice din ce in ce mai reci, de la Ecuator catre poli si de la nivelul marii catre virfurile muntilor. Pe podisurile interioare montane, clima este de nuanta continentala, iar in reg. montane inalte si in cele de latitudini mari clima este rece, existind si o glaciatie actuala. Hidrografia. Continentul american se caracterizeaza prin prezenta celui mai bogat fl. in apa de pe pamint (Amazon), precum si a a altor fl. mari: Mississippi, Mackenzie, Yukon, Saskatchewan, Sf. Laurentiu, Colorado, Rio Grande del Norte (in America de Nord), Magdalena, Orinoco, São Francisco, Parana (America de Sud). In A. se afla cel mai mare complex lacustru de pe Pamint (Marile Lacuri) si lacul de la alt. cea mai ridicata de pe glob (Titicaca), alaturi de care apar numeroase alte lacuri: Winnipeg, Athabaska, Sclavilor, Ursilor (in America de Nord), Poopo, Toro, San Martin (in America de Sud).

APSERON, pen. in Azerbaidjan (C.S.I.), la E de M-tii Caucaz, care inainteaza in M. Caspica pe o lungime de 60 km; latime max.: 30 km; supr. c. 1.036 km². Expl. de petrol, gaze naturale, cupru, zinc, pirita, sare. Pe coasta de SV, orasul Baku.

ARAD 1. Cimpia Aradului, zona inalta a Cimpiei de Vest, situata la N de Arad, intre Mures si Crisu Alb. Alt. max.: 124 m Importanta zona agricola (cereale, viticultura, legumicultura, cresterea animalelor). 2. Municipiu in extremitatea de V a tarii, in Cimpia de Vest, pe Mures, resed. jud. Arad: 198.971 (1991). Nod feroviar si rutier. Aeroport international. Important centru al ind. constr. de masini (strunguri, vagoane de metrou, vagoane de cale ferata pentru marfuri si calatori, utilaj agricol, mori pentru prepararea furajelor etc.), al ind. textile (conf. si tricotaje, filatura si tesaturi de bumbac), chimice (coloranti, lacuri si vopsele, ingrasaminte chimice), mat. de constr. (prefabricate din betob, caramisi si tigla), prelucr. lemnului (mobila, cherestea), piel. si incalt., alim. (zahar, preparate din carne, produse lactate, uleiuri vegetale, conserve de legume si fructe, produse de panificatie etc.). Fabrica de jucarii si de ceasuri desteptatoare. Centru viticol, legumicol (mari sere) si pomicol (piersici). Centru cultural cu vechi traditii: institut de invatamint superior (Universitatea „Aurel Vlaicu”), teatru de sta (cu sectiile romana si maghiara), teatru de marionete, filarmonica, muzee, biblioteca cu colectii rare. Cetate (sec. 18), primaria (sec. 19) in stil neo-renascentist, teatrul vechi (1816-1817) in stil neoclasic, cladirea Tribunalului (1892) in stil neobaroc, Palatul Culturii (1910-1913) in stil eclectic in care este adapostit si Muzeul judetean. Mentionat documentar in 1156, iar ca oras in 1329; ocupat de turci in 1552; eliberat de ostile lui Mihai Viteazul (1599) a reintrat in stapinirea Portii Otomane (1616) pina la sfirsitul sec. 17; in 1685 a trecut sub dominatia habsburgica. Important centru al luptei romanilor pentru emanciparea nationala, politica si culturala. In 1812, aici a fost infiintata „Schoala preparanda sau pedagoghiceasca a natiei romanesti”, prima scoala normala romaneasca din Transilvania. A. a fost un important centru al revolutiei din 1848-1849 si sediul Consiliului National Roman Central in 1918. Declarat municipiu in 1968. 3. Jud. in extremitatea vestica a Romaniei, la granita cu Ungaria, in bazinele riurilor Mures si Crisu Alb; 7.652 km² (3,22 la suta din supra. tarii); 503.768 loc. (1991), din care 52,9 in mediul urban; densitate: 66,7 loc./km². Resed.: municipiul Arad. Orase: Chisineu-Cris, Curtici, Ineu, Lipova, Nadlac, Pincota, Sebis. Comune: 67. Relief variat: in NE si E ramificatiile vestice ale M-tilor Codru-Moma (1.112 m, vf. Plesu) si Zarand (836 m, vf. Drocea), care inchid inre ei golful depr. Zarand-Gurahont-Halmagiu, in S DealurileLipovei (200-400 m alt.), iar in V Cimpia de Vest, cu subunitatile ei (Cimpia Vingai, Cimpia Aradului, Cimpia Crisurilor, Cimpia Cermei). Clima temperat-continentala, moderata, cu ierni blinde si veri relativ calduroase. Temp. medie anuala de 8 ºC in zona de munte si 11 ºC in cimpie. Precipitatiile medie anuale insumeaza c. 1.000 mm in reg. montane si 600 mm in cimpie (mai abundente in lunile mai-iun.). Vinturi dominante dinspre SV si V. Hidrografia este reprezentata in principal prin cursul inf. al Muresului, care strabate jud. pe 220 km, si prin cel mijlociu al Crisului Alb sint legate de cele ale Muresului printr-o retea densa de canale (Matca, Ier-Turnu-Dorobanti, Morilor etc.) folosite pentru drenarea si irigarea terenurilor agricole. Resurse naturale: petrol si gaze naturale (Pecica, Turnu), min. complexe (sulfuri polimetalice in zonele Halmagiu, Brusturi, Luncsoara, Paniseni), pirite cuprifere (Petris, Rosia Noua), molibden (Savirsin), marmura (Moneasa, Caprioara, Virfurile), dolomite (Minisu de Sus), andezite (Virfurile, Aciuta, Mocrea), calcare, argile, gresii, paduri etc. Izv. cu ape minerale la Lipova (feruginoase, carbogazoase, calcice, magneziene, sodice) si Moneasa (carbogazoase, alcaline, mezotermale). Economia. Industria reprezinta principala ramura a economiei jud. A. In 1989, ponderea covirsitoare in realizarea valorica a prod. globale ind. o detinea subramura constr. de masini (38,6 la suta), concentrata cu precadere in municipiul Arad si profilata pe producerea unei game variate de vagoane de cale ferata pentru marfuri si calatori (inclusiv vagoane de metrou), pe realizarea celei mai mari parti a prod. de strunguri a tarii (cu sectii la Lipova si Chisineu-Cris) si a intregii prod. de ceasuri, precum si pe prod. de utilaje feroviare si agricole, mori pentru preaprarea furajelor etc. Ponderi mari detin si ind. textila si a conf., 16 la suta (Arad, Lipova, Chisineu-Cris, Ineu), ind. chimica, 6.5 la suta (Combinatul de Ingrasaminte Chimice Arad), de prelucr. a lemnului (Arad, Pincota, Sebis, Lipova, Ineu, Nadlac), mat. de constr. (Arad.), alim. (preparate din carne si lapte, zahar, conserve de legume, morarit si panificatie etc.). Agricultura, cu vechi traditii si un caracter diversificat, dispune de insemnate supr. cultivate cu porumb (105.352 ha, 1989), griu si secara (102.781 ha), plante de nutret, orz si orzoaica, plante uleioase, sfecla de zahar, cartofi, leguminoase pentru boabe, tutun etc. Supr. apreciabile sint acoperite cu sere legumicole (Arad), specializate in prod. de tomate, castraveti, ardei gras etc. Viticultura (podgoriile Minis, Pincota, Siria, Ghioroc, Paulis s.a.), pomicultura (Lipova, Zabrani, Buteni s.a.). In 1990, sectorul zootehnic dispunea de numeroase ferme moderne specializate in cresterea porcinelor (408,9 mii capete), ovinelor (442,1 mii capete), bovinelor (175,7 mii capete), pasarilor (2950,5 mii capete) etc. Cai de comunicatie (1990): 485 km c. f. (196 km electrificate) si 2.087 km de drumuri publice (478 km modernizate). Pe terit. jud. A. se remarca un intens trafic de marfuri si calatori pe c. f. si sosele, datorat punctelor de frontiera Curtici si Nadlac. Unitatile de invatamint, cultura si arta (1989-1990): Universitatea „Aurel Vlaicu”, 285 scoli generale, 26 licee, 456 biblioteci, 165 cinematografe, cu filarmonica si un teatru (la Arad), muzee etc. Turism. Existenta unui relief variat (inclusiv cel carstic de la limita cu jud. Bihor unde se afla izbucul de la Calugareni), prezenta unor izv. cu ape minerale care au generat dezvoltarea statiunilor balneoclimaterice Lipova si Moneasa, numeroasele obiective istorice si social-culturale (cetatile de la Arad, Soimus, Siria, Dezna), castele medievale de la Macea, Sebis, Curtici, Siria, Dezna, Pincota, bisericile de lemn de la Bodesti, Halmagiu, Ionesti, manastirile Secusigiu si Pecica, muzeele de istorie si etnografie de la Arad, Lipova, Sebis, Curtici, parcurile dendrologice de la Gurahont, Lipova si Macea, rezervatiile botanice Petris si Zimbru, varietatea si originalitatea etnografiei si folclorului (bogatia cromatica a portului popular din zonele Sicula, Birchis, Secusigiu), centrele de ceramica (Birsa, Halmagel, Tirnovita, picturile naive din Brusturi etc.) au favorizat dezvoltarea unui intens turism de tranzit si de sejur. Indicativ auto: AR.

ARABIA SAUDITA, Regatul Arab Saudit, stat in SV Asiei, in Pen. Arabia; 2,1 mil. km²; 14,43 mil. loc. (1989). Limba oficiala: araba. Cap. Riyadh. Orase pr.: Jeddah, Mecca (Makkah), Medina (Al Madinah), Ta’if. Este impartit in 17 provincii. Podis slab ondulat, desertic (Nefud, Rub’ si Al Khali), presarat cu oaze si inconjurat de munti nu prea inalti (alt. max.: in SV, 2.565 m); cimpii litorale (Tihama in V, El Hasa in E). Clima tropicala desertica, mai umeda pe coasta Marii Rosii (in SV, 500 mm/an). Mari exploatari de petrol (peste 23 miliarde t rezerve, locul 1 pe glob) si gaze naturale; resurse de min. de fier, cupru, sulf, sare (practic neexploatate). Culturi de cereale (c. 800 mii ha, 3,25 mil. t, 1988, din care griu 3 mil. t), vita de vie (100 mii t de struguri, 1988), curmali (495 mii t curmale, 1988), legume si pepeni (1,2 mil. t, 1988) s.a. Cresterea in parte nomada, a animalelor: ovine (7,5 mil. capete, 1988), caprine (3,6 mil. capete, 1988), camile (417 mii capete, 1988), bovine (325 mii capete, 1988). Rafinarii de petrol (c. 80 mil. t capacitate, 1988). Intreprinderile ind. produc ingrasaminte chimice, mase plastice, produse metalice de larg consum, echipament electric, ciment (c. 9 mil. t), marochinarie, produse petroliere: gaze lichefiate. C. f.: 1.251 km. Cai rutiere: c. 46 mii km. Moneda: 1 riyal = 100 halalah. Exporta petrol (c. 3/4), produse petroliere (c. 1/10); gaze naturale, produse chimice s.a. si importa autovehicule, produse chimice, echipament electric, produse siderurgice, alim., textile, cereale s.a. – Istoric. Terit. A.S. a fost locuit din timpuri stravechi de triburi arabe. Dupa constituirea statului musulman arab (Califatul) si aparitia religiei islamice (sec. 7, la Medina, in V Pen. Arabia), terit. actualului stat al A.S. s-a aflat sub autoritatea nominala a califatelor Omeiazilor, Abbasizilor, Fatimizilor, precum si a statului mamelucilor. In sec. 16 o parte a terit. tarii (Hijaz) a fost cucerita de turcii otomani. Dupa citeva incercari de unificare a terit. A.S. (sec. 18-20), in care un rol important l-a avut secta islamica a wahhabitilor, Abd-al-Aziz II ibn Saud, emirul Nejdului, ca urmare a razboaielor purtate, reuseste sa realizeze unificarea terit. din aproape intreaga Pen. Arabia, proclamindu-se rege al A.S. la 23 sept. 1932. Dupa al doilea razboi mondial incepe exploatarea marilor zacaminte petroliere. Veniturile obtinute din exportul titeiului au permis crearea unor ramuri industriale, modernizarea tarii si au conferit A.S. un rol important in viata politica a Asiei de Sud-Vest. In 1990, in urma invadarii Kuweitului de catre Iraq, A.S. s-a alaturat coalitiei antiiraqiene, pe terit. sau fiind organizate majoritatea actiunilor militare impotriva invadatorilor. A.S. este monarhie absoluta. Activitatea legislativa si cea executiva sint exercitate de catre rege care conduce Consiliul de Ministri. Dupa Razboiului din Golf, in A.S. a fost infiintat Consiliul Consultativ (Majless al-choura) si s-a adoptat o lege fundamentala de tipul unei constitutii, inspirata din Charia (legea islamica).

ARGENTINA, Republica Argentina, stat federal in SE Americii de Sud, cu larga iesire la Oc. Atlantic (peste 4 mii km²); 2,8 mil. km²; 32 mil. loc. (1989). Limba de stat: spaniola. Cap.: Buenos Aires. Orase pr.: Cordoba, Rosario, La Plata, Mar del Plata. Pop. urbana: 84,7 la suta (1985). Este impartita in 22 prov. federale, un teritoriu national si Capitala Federala. Relieful A. este dispus in 3 mari trepte: M-tii Anzi (in V, la granita cu Chile), podisurile („mesetas”) Patagoniei (in S) si cimpiile Pampa (c. 600 mii km²), Chaco si Entre Rios („Mesopotamia”) in E si N. Clima variata, de la cea tropicala (in N) la cea temperat-continentala cu nuante de ariditate (in S). Expl. de petrol (22,6 mil. t, 1989), gaze naturale, argint, staniu, min. de fier, sare s.a. Ind. produce energie electrica (48,5 miliarde kWh, 1988), fonta, otel (3,6 mil. t, 1988), ciment (6,3 mil. t, 1987), articole mecanice, aparate si utilaje, autovehicule (182,4 mii buc., 1987), produse alim., farmaceutice, textile, si din lemn, extract de quebracho; 9,5 la suta din terit. tarii se cultiva cu cereale: griu (7,8 mil. t, 1988), porumb (9,2 mil. t, 1988), orez, plante furajere, floarea-soarelui, (2,9 mil. t, 1988, locul 2 pe glob), ricin (146 mii t, locul 3 pe glob), bumbac, tutun s.a.; pomicultura si viticultura (274 mii ha, 3,3 mil. t struguri, 1988). Pe intinsele pajisti naturale (52,1 la suta din supr. tarii) se cresc bovine (50,8 mil. capete, 1988), ovine (29,2 capete, 1988), cabaline (3,1 mil. capete, 1988). Pescuit intens (420,3 mii t, 1986). C. f.: 34,5 mii km. Cai rutiere: 207,6 mii km. Flota maritima comerciala: 2,5 mil. t. Moneda: 1 Astral = 100 centavos. Exporta produse agricole (c. 2/5), produse ale ind. constr. de masini, produse chimice, textile s.a. si importa materii prime ind. si semifabricate, utilaje si echipament ind., mijloace de transport, produse alim., bunuri de larg consum s.a. – Istoric. Populat de triburi indiene (diaquita, chechua, guarani, puelche, araucani etc.), terit. A. a fost cucerit in sec. 16 de conchistadorii spanioli, care din 1536 i-ai inclus in viceregatul Peru, iar din 1776 in viceregatul Rio de la Plata. In 1810 creolii si emigrantii au inceput lupta armata antispaniola. La 9 iul. 1816 Provinciile Unite din La Plata s-au proclamat independente, iar in 1826 si-au luat numele de Republica Federativa Argentina. Sec. 19 din istoria A. este marcat de lupta pentru putere intre unionisti si federalisti si de razboaie impotriva Uruguayului si Paraguayului. La sfirsitul sec. 19 si inceputul sec. 20 se intensifica patrunderea capitalului strain si se accelereaza dezvoltarea economica. In perioada celui de-al doilea razboi mondial, A. si-a proclamat, la inceput, neutralitatea, dar in mart. 1945 a intrat in razboi de partea coalitiei antihitleriste. In primii ani postbelici, presedintele Juan Domingo Peron (1946-1955) initiaza o serie de reforme economice si sociale indraznete (nationalizarea transporturilor, a unor ramuri ale ind., etatizarea comertului exterior, separarea deplina a bisericii de stat s.a.). Dupa 1955, A. cunoaste o puternica interventie a fortelor armate in viata politica a statului. Presedintii Arturo Frondizi, Arturo Umberto Illia, Juan Carlos Ongania, Roberto Marcelo Levingston si Maria Estella Martinez de Peron au fost inlaturati prin lovituri de stat militare. In perioada 1955-1983 din cei 20 presedinti, 12 au fost generali. Razboiul cu Marea Britanie izbucnit dupa ocuparea de catre A. a Insulelor Falkland (Malvinas) (apr.-iun. 1982) este urmat de demisia presedintelui, generalul L.F. Galtieri, si de dizolvarea juntei militare de guvernamint (iun. 1982), de legalizarea partidelor politice (iul. 1982) si de tinerea de alegeri generale (dec. 1983) care au permis revenirea la un guvern civil in ian. 1984. Alegerile din 14 mai 1989 au readus la putere Partidul Peronist, noul presedinte, Carlos Saul Menem, avind de facut fata unei situatii economice grav deteriorate. A. este republica prezidentiala. Activitatea legislativa este exercitata de Parlament, iar cea executiva de presedinte si un cabinet condus de presedinte.

ARICESTII RAHTIVANI, com. in jud. Prahova; 8.280 loc. (1991). Expl. de gaze naturale. Biserica (sec. 18).

ASIA, cel mai mare continent al Pamintului; 43,95 mil. km² (1/3 din suprafata uscatului); 3,05 miliarde locuitori (1988). Este cuprins intre Oc. Inghetat (la N), Oc. Pacific (la E), Oc. Indian (la S) si Marea Rosie, Marea Mediterana, Marea Neagra, M-tii Caucaz, Marea Caspica si M-tii Ural (la V); se intinde de la 26º10’ long. E (capul Baba din Asia Mica) la 169º10’ long. V (Capul Dejnev) pe c. 9.000 km si de la 77º44’ lat. N (Capul Celiuskin) la 1º16’ lat. N (Capul Piai din Pen. Malacca), pe 11.000 km. Relieful: A. este extrem de variat, cu lanturi montane, podisuri si cimpii de dimensiuni foarte mari si cu alt. medie ridicata (960 m). Continentul asiatic este constituit din doua grupe de cimpii si platouri, grupate de o parte si de alta a unei zone montane. Aceasta se intinde din Pen. Asia Mica si trece prin nodul orografic al Pamirului, de unde se desparte in doua ramuri: de N, formata dintr-o serie de masive muntoase care se orienteaza in centru pe directia V-E (M-tii Tian-Shan), la o directie SV-NE, ca ulterior sa se indrepte spre E pina la str. Bering, si de S cu o directie V-E in M-tii Himalaya, iar din nodul orografic al Pod. Iunnan spre S prin Pen. Indochina, continuindu-se din nou pe directia V-E in Arh. Malaez. Fatada orientala a A. este alcatuita dintr-o suita de pen. si arh., care se unesc in S cu arcul Filipinelor si cu Arh. Malaez. Sectoarele de orogeneza precambriana sint destul de rare (Pen. Arabia si in Pod. Deccan). Miscarile orogenice care au lasat urme sint cele caledoniene (M-tii Ural), hercinice si mai ales alpine (M-tii Himalaya). Se pot distinge citeva ansambluri geomorfologice mari. In N se dezvolta un ansamblu format din cimpii, depr., platouri si masive vechi reinaltate. La V de fl. Enisei se desfasoara C. Siberiei Occidentale, iar in centru, Pod. Siberiei Centrale. In S si in E acestui pod. se ridica muntii caledonieni si hercinici. Legatura dintre complexul muntos caledoniano-hercinic si cel alpin din S o face depr. endoreica Aralo-Caspica. In SV si S se dezvolta ansamblul Pen. Arabia si si pod. Deccan, resturi ale soclului precambrian. Ansamblul alpin din S continentului se intinde din Pen. Asia Mica pina in Arh. Sondele Mici. Din Anatolia spre E se despart doua sisteme montane hercinice, Caucaz si Kopetdag la N si Zagros, Belucistan si Suleiman la S, care incadreaza Pod. Iran. Sistemul Himalaya, constituit din mai multe culmi paralele orientate spre V-E, atinge in vf. Chomolungma cea mai mare alt. a Pamintului (8.848 m). Ansamblul Extremului Orient este constituit de o succesiune de arcuri montane, care formeaza ins. sau pen. alungite. Resursele naturale. Subsolul A. este bogat in zacaminte de carbuni (Siberia si E Chinei), petrol (Orientul Apropiat si Mijlociu si Indonezia), gaze naturale (Asia Centrala, Siberia), minereu de fier (Siberia. NE Chinei, India, Filipine, Turcia), aur (Siberia, India, Birmania, Sri Lanka), mangan (Caucaz, India, E Chinei), plumb, zinc, wolfram, antimoniu, crom (Turcia), cositor (Makaysia, Indonezia), bauxita (Indonezia). Clima. Pe intinsul continentului sint prezente toate tipurile climatice. Lipsa lanturilor montane latitudinale in N favorizeaza patrunderea adinca a maselor de aer arctice spre interiorul continentului. Temperaturile cele mai coborite (- 70 ºC) s-au inregistrat in NE Siberiei. In centrul A. se instaleaza iarna un anticiclon termic, din care curentii de aer inainteaza sub forma alizeului de NE, transformat in musonul de iarna, spre Oc. Indian, catre NV in Siberia Occidentala, catre SE in Siberia Orientala si Pen. Indochina. Vara situatia se schimba, locul anticiclonului fiind luat de o arie ciclonala, unde temperaturile depasesc 50 ºC, iar curentii de aer au o circulatie inversa, alizeul de SV transformindu-se in musonul de vara. Precipitatiile sint abundente la S de M-tii Himalaya (c. 12.000 mm/an la Cherrapunji in India) si in Asia de SE datorita musonilor de vara si barajelor montane din calea acestora. Arh. Malaez are un regim pluviometric tipic ecuatorial, in timp ce pustiurile tropicale din Pen. Arabia, India, Pod. Iran, ca si cele temperate din A. Centrala, primesc cantitati de precipitatii extrem de reduse. Hidrografia. Desi 1/3 din A. este endoreica, reteaua hidrografica este bine reprezentata. In Oc. Inghetat se varsa marile fl. ale Siberiei: Obi cu Irtis, Enisei, Lena, Kolima si Indighirka. In Oc. Pacific se varsa fl. Amur, Huanghe, Yangtze, Xijiang si Mekong. In Oc. Indian se varsa fl. Saiween, Irrawaddy, Gange, cu afluentul sau din zona de varsare, Brahmaputra, Ind, Tigru cu Eufrat, unite in Shatt al’Arab. Lacurile cele mai importante sint: Aral, Balhas si Baikal (cel mai adinc din lume).

AUSTRALIA 1. Cel mai mic continent al Pamantului impreuna cu Oceania, asezat in emisfera australa, traversat de Tropicul Capricornului; 8,94 mil. km²; 28,2 mil. loc. (1986). Este cuprins intre 10º41’ lat. S (Capul York) si 38º55’ lat. S (Wilson’s Promontory), pe 3.600 km si intre 113º05’ long. E (Steep Point) si 153º34’long. E (Capul Byron), pe 3.800 km. Inconjurat de Oc. Indian (la S si V) si Oc. Pacific si marile marginase ale acestuia (la E si N). Relieful australian este compus din trei trepte hipsometrice. In E se desfasoara, pe c. 3.400 km de-a lungul coastei, C********a Australiana (Alpii Auastralieni), formata in timpul cutarilor caledoniene si hercinice, dupa care a urmat peneplenizarea mezozoica si reinaltarea tertiara. Alt. max.: 2.234 m (vf. Kosciusko). Podisul Australiei de Vest ocupa c. 50 la suta din suprafata continentului si prezinta o reg. aflata sub nivelul Oceanului Planetar. Marginile sale au alt. mai mari, centrul sau constituind o imensa arie depresionara, ocupata de pustiurile Victoria, Gibson si Marele Desert de Nisip. Cimpiile centrale, desfasurate intre G. Carpentaria (la N) si Marele Golf Australian (la S), ocupa c. 30 la suta din suprafata continentului, constituind treapta cea mai joasa a reliefului, cu extindere mai mare in partea centrala si meridionala. A. este bogata in zacaminte de carbuni, min. de fier, plumb, min. auroargentifere, cupru, zinc, metale rare, min. radioactive etc. Clima si apele. Clima este ecuatorial-musonica in N (cu temperaturi ridicate, amplitudini termice mici si precipitatii abundente), tropicala in centru (cu temperaturi ridicate) si subtropicala in S. Cel mai important sistem hidrografic este cel al fl. Murray (cu afl. sau Darling). In cimpiile centrale se gasesc lacurile Eyre si Torrens, iar in Podisul Australiei de Vest lacurile Moore, Barlee, Mackay si Amadeus. 2. Uniunea Australiana, stat federal ocupind continentul australian, ins. Tasmania, si citeva ins. mici; 7,68 mil. km²; 16,81 mil. loc. (1989) (81,8 la suta anglo-australieni, 5,7 la suta englezi, 2,1 la suta asiatici, 2 la suta italieni, 1,1 la suta aborigeni s.a.). Limba de stat: engleza. Cap.: Canberra. Orase pr.: Sydney, Melbourne, Brisbane, Adelaide, Perth. Este format din 6 state si doua terit. federale. Se expl. carbune (178 mil. t. 1988), petrol (22,73 mil. t, 1989), gaze naturale, min. de fier (97,7 mil t, 1989), bauxita (39,64 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), min. de plumb, zinc, argint, titan, aur, min. radioactive si zirconiu (85 la suta din prod. mondiala). Ind. tarii produce anergie electrica (140,35 miliarde kWh, 1988), fonta (5,88 mil. t, 1989), otel (6,7 mil. t, 1989), aluminiu (1,07 mil. t, 1988), motoare, masini-unelte, instrumente de masura, motoare electrice, masini agricole si tractoare, material rulant, autoturisme (332,4 mii buc., 1989), nave, explozibili, ingrasaminte chimice, coloranti, produse farmaceutice, derivate petroliere (capacitatea rafinariilor 36 mil. t, 1986), ciment (6,9 mil. t, 1989), tesaturi de bumbac, incalt., zahar (3,6 mil. t, 1988), produse lactate si din carne. Pe intinsele pasuni naturale (56,7 la suta din supr. tarii) s-a dezvoltat cresterea animalelor. A. ocupind locul 1 pe glob in ce priveste efectivul de ovine (164 mil. capete, 1988, majoritatea de rasa merinos, c. 30 la suta din prod. mondiala de lina), alaturi de care se mai cresc bovine (23,5 mil. capete, 1988), porcine (2,7 mil. capete, 1988), cabaline. Pe 6,2 la suta din supr. tarii se cultiva griu (14,1 mil. t, 1988), orez, sorg (1,6 mil. t, 1988), trestie de zahar (27,7 mil. t, 1988), bumbac, plante furajere, legume, cartofi (1 mil. t, 1988). Mari prod. de unt, brinzeturi, carne si piei. Pescuit. C. f.: 40,8 mii km. Cai rutiere: c. 900 mii km. Flota comerciala: 2,36 mil. t (1988). Moneda: 1 australian dollar = 100 cents. Exporta produse agricole, carbune, minereuri, lina, masini, utilaje si mijloace de transport, aur, aluminiu s.a. si importa masini si utilaje, materii prime si semifabricate, mijloace de transport, bunuri de larg consum, produse alim. s.a. A. administreaza si teritoriile ins. Christmas (din Oc. Indian), ins. Norfolk, Cocos/Keeling si Teritoriul Antarctic Australian. – Istoric. Triburi de vinatori si pescari au populat terit. A. cu 40.000 de ani i. Hr. In sec. 18, cei c. 300 mi aborigeni erau grupati in 500 de triburi. Navigatorii spanioli, portughezi si olandezi descopera si exploreaza la inceputul sec. 17 coasta de N si V a A. In apr. 1770, James Cook atinge coasta rasariteana si declara A., la 23 aug. 1770, posesiune engleza. Fondarea primei asezari (26 ian. 1788) este urmata de crearea de colonii separate care primesc, din 1850, o larga autonomie interna. Se intensifica explorarea si popularea interiorului continentului. Descoperirea aurului (1851) in New South Wales si Victoria determina un nou val de emigranti. La 1 ian. 1901 cele sase colonii engleze autonome din A (New South Wales, Victoria, Queensland, Western A., South A. si Tasmania) se unesc, formind Commonwealth of Tasmania, cu statul de dominion in cadrul Imp. Britanic; colonia britanica Papua si terit. german Noua Guinee sint administrate de A. (1919-1975). A. participa, alaturi de Marea Britanie, la primul si al doilea razboi mondial. In 1986, A. a abolit ultimele prerogative ale interventiei Marii Britanii in afacerile sale interne. Este membru fondator al O.N.U. (1945). A. este o monarhie constitutionala, seful statului fiind, de iure, suveranul Marii Britanii, reprezentat de un guvernator general. Activitatea legislativa este exercitata de Parlamentul Federal (Senat si Camera Reprezentantilor), iar cea executiva de Consiliul Executiv, condus de primul-ministru.

AUSTRIA, Republica ~, stat federal in Europa Centrala; 83,8 mii km²; 7,62 mil. loc. (1989). Limba de stat: germana. Cap.: Viena. Orase pr.: Graz, Linz, Salzburg, Innsbruck. Pop. urbana: 55,1 la suta. Este format din 9 landuri. Tara muntoasa (Alpii Orientali sau Austrieci si Prealpii ocupa 3/4 din supr, tarii), cu alt. mai coborite in E, in bazinul Vienei (pe Dunare) si in Burgenland (sector al Cimpiei Panonice). Clima temperat-continentala cu precipitatii bogate in reg. alpina (peste 2.000 mm/an). Dunarea strabate A. pe c. 300 km. Resurse de subsol variate, dar cu rezerve restrinse (exceptie magnezitul); petrol, gaze naturale, min. de cupru, grafit, lignit, plumb, marmura, magneziu (c. 40 la suta din prod. mondiala). Ind. A. produce energie electrica (50,2 miliarde kWh, 1989), otel (5 mil. t, 1989), aluminiu (169,2 mii t, 1989), material rulant, echipament energetic si electrotehnic, utilaje industriale, cauciuc sintetic, medicamente, ciment (4,75 mil. t, 1989), produse textile si alim. Padurile (38,1 la suta din supr. tarii) favorizeaza dezvoltarea ind. de prelucr. a lemnului, celulozei si hirtiei (255,6 mii t hirtie de ziar, 1989), 17,1 la suta din supr. A. este cultivata cu griu, secara, orz, cartofi (0,9 mil. t, 1988), ovaz, sfecla de zahar; cresterea intensiva a animalelor: bovine (2,6 mil. capete, 1988), porcine (3,9 mil. capete, 1988). C. f.: 6.482 km (3.219 electrifcati). Cai rutiere non-urbane: 11.676 km (1.405 km autostrazi, 1988). Turism intens (12,9 mil. vizitatori straini, 1979), care asigura 1/3 din venitul national. Exporta produse metalurgice si ale ind. constr. de masini (peste 1/2), produse chimice, textile, celuloza si hirtie, produse din lemn s.a. si importa materii prime si semifabricate, utilaje si masini, bunuri industriale de consum, mijloace de transport, combustibili, produse alim. s.a. – Istoric. Locuita in antic. de triburi germanice, A. a devenit in 1156 ducat in cadrul Imp. Romano-German. Stapinita de Habsburgi (sfirsitul sec. 13), care, obtinind in sec. 16-18 coroana imperiala, au implicat A. aproape in toate coalitiile razboaielor europene. A. si-a extins puterea asupra Cehiei, Sileziei, Ungariei, Transilvaniei si a altor teritorii. La sfirsitul sec. 18 si inceputul sec. 19, A. a participat la aproape toate coalitiile antinapoleneene. In 1806, Francisc II a renuntat la titlul de imparat romano-german, devenind imparat al A. In 1815, a participat la crearea Sfintei Aliante. In 1848-1849 in A. si in terit. ocupate (Ungaria, Transilvania, Cehia) au avut loc revolutii burghezo-democratice. In urma razboaielor cu Franta si Italia (1859) si cu Prusia (1866), A. a pierdut, rind pe rind, posesiunile din Pen. Italica si din Germania. In 1867 s-a creat monarhia dualista austro-ungara, cu tendinte expansioniste in Balcani. Austro-Ungaria a participat la primul razboi mondial alaturi de Germania. In 1918, Imp. Habsburgic s-a destramat si a luat fiinta Austria (cu granitele fixate de Tratatul de la Saint-Germain, in 1919). La 12 nov. 1918, A. a fost proclamata republica. In mart. 1938, Germania hitlerista a ocupat A., anexind-o (Anschluss). Eliberata in 1945, in cea mai mare parte de armata sovietica, A. a ramas temporar sub administratia U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii si Frantei. La 27 apr. 1945 este proclamata cea de-a doua republica. Tratatul de stat semnat la Viena, la 15 mai 1955, restabileste suveranitatea A. Parlamentul austriac, adopta, la 26 oct. 1955, Legea Constitutionala asupra neutralitatii permanente a statului austriac. A. este o republica federala. Activitatea legislativa este exercitata de Adunarea Federala, compusa din Consiliul Federal si Consiliul National, iar cea executiva, de guvernul federal (condus de liderul partidului majoritar din Consiliul National).

AUSTRIA INFERIOARA (NIEDEROSTERREICH), land in Austria; 19,2 mii km²; 1,42 mil. loc. (1987). Centrul ad-tiv: Sankt Polten. Expl. de petrol si gaze naturale. Cereale; viticultura; cresterea animalelor.

AUSTRIA SUPERIOARA (OBEROSTERREICH), land in Austria; 12 mii km²; 1,3 mil. loc. (1986). Centrul ad-tiv: Linz. Expl. de carbune brun, gaze naturale si bauxita. Cereale; legumicultura; cresterea animalelor.

AZERBAIDJAN, Republica ~, stat in Europa estica, in E Transcaucaziei la M. Caspica; 86,6 mii km²; 7,03 mil. loc. (1989). Limba de stat: azera (azerbaidjana). Cap.: Baku. Orase pr.: Kirovabad, Sumgait, Mingheceaur. Pop. urbana: 54 la suta. Este impartita in 61 raioane. Cuprinde rep. autonoma Nagorno-Karabah. Tara muntoasa (c. 50 la suta), in N culmile Caucazului Mare (4.466 m alt., vf. Bazardiuziu), iar in SV ale Caucazului Mic (3.724 m alt., vf. Ghiamis). In partea centrala larga cimpie de acumulare Kura-Araks, iar spre M. Caspica, C. Lenkoran. Clima temperat-continentala montana, in SE subtropicala, cu precipitatii bogate in munti (1.400 mm/an) si C. Lenkoran (1.700 mm/an). Pr. riu Kura cu afl. sau Araks (care formeaza si granita cu Iranul). C. 250 lacuri, majoritatea tectonice si glaciare. Vegetatie de stepa umeda si subtropicala (in E). Mari expl. de petrol (Pen. Apseron, M. Caspica) si gaze naturale, de min. de fier, cupru si alunit. Mari rafinarii si complexe petrochimice. Ind. A. produce energie electrica (21,5 miliarde kWh, 1986), otel, laminate, aluminiu, utilaj chimic si petrolier, masini unelte, aparate de radio, cauciuc sintetic, soda caustica, ciment, produse din azbest. Ramurile traditionale sint ind. textila (prelucr. bumbacului, linii si matasii, covoare) si alim. (conserve de legume si fructe, tigarete, vinuri, prelucr. ceaiului). 16,2 la suta din supr. tarii este cultivata cu bumbac (784 mii t, 1986), ceai, tutun, citrice, plante tehnice, cereale (griu, porumb, ovaz – 31 la suta din supr. cultivata), orez, legume, arbusti subtropicali. Pe pasuni si pajisti montane se cresc ovine si caprine (5,7 mil. capete, 1987) si bovine (2 mil. capete, 1987). Sericicultura dezvoltata. C. f.: 2.070 km. Cai rutiere: 24,4 mii km. Deasa retea de oleoducte si gazoducte. Port pr.: Baku. Exporta: masini si utilaj divers, produce chimice, textile, covoare, conserve de legume, fructe si peste, bumbac, ceai, orez, citrice si importa semifabricate, min. neferoase, mijloace de transport, bunuri ind. de consum s.a. – Istoric. Locuit din timpuri stravechi, pe o anumita parte a terit. A. s-a constituit, incepind cu sec. 9 i. Hr., unele dintre cele mai vechi state: Mana, Media, Atropatene, Albania Caucaziana. In sec. 3-10, A. s-a aflat sub stapinirea Persiei Sasanide si a Califatului arab. Ca urmare a declinului dominatiei arabe, in sec. 9-16, pe terit. A. s-au constituit si s-au dezvoltat citeva state feudale. In sec. 16-18, A. a fost obiectul tendintelor expansioniste ale Imp. Otoman si Persiei, fiind ocupat pe rind de catre acestea. Prin tratele ruso-persane (1813 si 1828), A. de nord a fost anexat la Rusia, iar A. de sud a ramas in componenta Persiei. Ca urmare a Revolutiei din Octombrie, la inceputul anului 1918, puterea a fost preluata de Consiliul Comisarilor Poporului din Baku. In conditiile interventiei anglo-turce, puterea a trecut in miinile Partidului „Mussavat”. Dupa reinstaurarea puterii sovietice in A., la 28 apr. 1920, s-a constituit R.S.S. Azerbaidjan; din 12 mart. 1922, in componenta Republicii Sovietice Federative Transcaucaziene, iar din 5 dec. 1936, in componenta U.R.S.S., ca republica unionala. Tensiunile interetnice din reg. autonoma Nagorno-Karabah (cu populatie majoritar armeana) au fost urmate de incordarea relatiilor dintre A. si Armenia. La 30 aug. 1991, A. si-a proclamat independenta. La 21 dec. 1991, a aderat la C.S.I. Din 1988, cind s-a declansat conflictul, mii de oameni si-au pierdut viata in luptele dintre A. si Armenia pentru controlul enclavei Nagorno-Karabah (care si-a declarat independenta in 1991), zona locuita cu precadere de armeni, dar aflata pe teritoriul Azerbaidjanului. In 1992, o comisie internationala a fost insarcinata cu gasirea unor cai de rezolvare a conflictului, in timp ce luptele continua si fac noi victime.

BACAU 1. Municipiu in E Romaniei, pe riul Bistrita, resed. jud. cu acelasi nume; 199.769 loc. (1991). Termocentrala si doua hidrocentrale (Bacau I si II). Aeroport. Combinat chimic; intrepr. de masini (constr. si reparatii de avioane, constr. de masini unelte, de utilaje pentru ind. alim., de utilaje agricole), de prelucr. a lemnului (cherestea, mobila), de celuloza si hirtie (prima fabrica de hirtie din Moldova, 1841), textile (tesaturi de lina, conf.), de piel. si incalt., mat. de constr., alim. (preparate din carne si lapte, panificatie, bauturi alcoolice, bere etc.); poligrafie. Universitate, teatru dramatic si si de papusi, orchestra simfonica, muzee. Prima mentiune documentara dateaza din 1408, ca oras si punct vamal, existenta sa fiind insa anterioara intemeierii statului feudal Moldova; important centru comercial. Alexandru, fiul lui Stefan cel Mare, construieste in 1491 o curte domneasca cu biserica (Precista), pentru a-i servi ca resed. Sediul episcopatului catolic din Moldova. Declarat municipiu in 1968. 2. Jud. in E Romaniei, in partea centrala a Moldovei, pe cursul mijlociu al Siretului; 6.606 km²; (2,78 la suta din supr. tarii); 743.323 loc. (1991), din care 49,0 la suta in mediul urban; densitate: 103,7 loc./km². Resed.: municipiul Bacau. Orase: Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Onesti (municipiu), Slanic-Moldova, Tirgu Ocna. Comune: 79. Relief variat, format dintr-o zona muntoasa in V (extremitatile sudice ale M-tilor Gosmanu si Tarcau, cele estice ale M-tilor Ciuc si Nemira si prelungirile nordice ale M-tilor Vrancei), una deluroasa in partea centrala, cuprinzind dealurile subcarpatice si depr. aferente (Depr. Tazlau-Casin, culmile Berzunt, 990 m, Pietricica, 746 m alt., Ousoru, 753 m alt. s.a.) si o a treia in E, inglobind lunca larga a Siretului si Colinele Tutovei (parte componenta a Pob. Birladului). Clima temperat-continentala cu variatii mari de temperatura si precipitatii. Temp. medie anuala oscileaza intre 2ºC in zona montana inalta si 8-9ºC in reg. subcarpatica si pe valea Siretului. Precipitatiile insumeaza 550 mm anual in zonele colinare si peste 1.100 pe culmile muntoase. Vinturi predominante dinspre N, NV si NE. Reteaua hidrografica apartine bazinului mijlociu al Siretului, care colecteaza toate apele din zona carpatica si subcarpatica prin intermediul Trotusului si Bistritei inf. Numeroase lacuri artificiale au fost construite, in scopuri hidroenergetice, pentru alimentare cu apa si irigatii, pe riurile Bistrita (Girleni, Lilieci, Serbanesti), Tazlau (Belci), Uz (Poiana Uzului) etc. Resurse naturale: paduri de conifere, zacaminte de titei, (Zemes, Lucacesti, Solont, Modirzau, Moinesti, Tescani, Geamana, Dofteana etc.), de carbune brun (Asau, Comanesti, Darmanesti, Leorda), de gaze naturale (Gaiceana, Gavanesti, Huruiesti), de sare gema (Tirgu Ocna) si saruri de potasiu (Arsita, Solont, Stanesti, Galeanu); exploatari de gresii (Goioasa, Comanesti, Salatruc s.a.), de calcar (Solont, Stefan cel Mare) si tufuri vulcanice (Cleja, Biribesti, Gura Ratacaului). Izv. minerale carbogazoase, slab sulfuroase, clorurate, bicabornatate sodice, calcice (Slanic-Moldova, Tirgu Ocna, Moinesti). Economia: In 1989, activitatea industriala se desfasura in 48 de intreprinderi, concentrate cu precadere in arealul vaii Trotusului. Cele mai importante ramuri ind. (1989): ind. combustibililor (35,6 la suta din prod. globala a jud.), apoi ind. chimica si de prelucr. petrolului, 16,5 la suta (combinatul chimic de la Borzesti, combinatul de cauciuc sintetic de la Onesti, rafinariile de la Darmanesti si Onesti), ind. energiei electrice si termice (termocentralele Onesti, Comanesti, Darmanesti si hidrocentralele de la Buhusi, Racova, Girleni, Bacau I si II de pe Bistrita, cea de la Galbeni pe Siret si cea de la Poiana Uzului pe Uz), ind. constr. de masini si de prelucr. metalelor (11,3 la suta), care produce utilaje pentru ind. chimica, usoara si alim. (Bacau, Onesti, Buhusi), masini unelte, utilaje agricole, avioane, repere pentru utilaj petrolier (Bacau), ind. textila (Bacau, Buhusi), ind. de expl. si prelucr. lemnului (Agas, Tirgu Ocna, Bacau, Comanesti), ind. piel. si incalt. (Bacau), celulozei si hirtiei (Bacau), alim. (zahar, produse lactate, preparate din carne, bauturi alcoolice, bere etc.). Agricultura, complexa si echilibrata, se bazeaza in principal pe pomicultura si pe culturi de cimp, imbinate cu cresterea animalelor. In 1989, terenurile arabile, (178.628 ha) erau cultivate cu porumb (64.964 ha), griu si secara (53.550 ha), plante de nutret (20.567 ha), sfecla de zahar plante uleioase, cartofi, legume etc. Pomicultura se practica in special in depr. Tazlau-Casin (meri, pruni, ciresi, peri etc.), iar viticultura pe pantele culmii Pietricica si pe terasele Trotusului si Tazlaului (Parava, Orbeni, Sascut, Urechesti Valea Seaca etc.). In 1990, sectorul zootehnic cuprindea 362,1 mii capete ovine, 191,2 mii capete bovine, 274,4 mii capete porcine, 3.766,4 capete pasari crescute in cadrul unor ferme moderne; apicultura. Cai de comunicatie (1990): reteaua feroviara insumeaza 226 km (191 km linii electrificate), iar cea a drumurilor publice 2.301 km, dintre care 510 km modernizate; aeroport la Bacau. Unitati de invatamint, cultura si arta (1989-1990): 535 scoli generale, 25 licee, un institut de invatamint superior (universitate), teatru dramatic, teatru de papusi, orchestra simfonica (la Bacau), muzee, 552 biblioteci, 220 cinematografe, care memoriale etc. Turism. Jud. B. are un potential turistic ridicat, determinat de varietatea si atractivitatea peisajului geografic si antropic (valea Trotusului cu o succesiune de defilee si bazinete, valea si defileul Uzului cu lacul de acumulare Poiana Uzului, valea Bistritei cu peisajul urbanistic al municipiului Bacau etc.), de monumentele si locurile istorice (cimpurile de lupta de la Oituz, manastirile Casin, Ciresoaia, biserica din Borzesti – ctitorie din 1493-1494 a lui Stefan cel Mare, biserica Precista din Bacau etc.), de monumente ale naturii codrul secular de la Runc, parcul dendrologic de la Hemeius, unde se afla si un relict tertiar – Ginkobiloba), precum si de prezenta statiunilor balneoclimaterice Slanic-Moldova, Tirgu Ocna s.a. Indicativ auto: BC.

BADEN-WURTTEMBURG [ba:dən wuntəmberc], land in SV Germaniei; 35,8 mii km²; 9,4 mil. loc. (1988, din care 70 la suta populatie urbana). Centrul ad-tiv: Stuttgart. Orase pr.: Freiburg, Heidelberg, Karlsruhe, Mannheim, Ulm. Expl. de carbune, min. de fier, petrol si gaze naturale; expl. forestiere. Ind. constr. de masini, textila si a sticlei. Cereale; viticultura si pomicultura. Cresterea animalelor.

BAHRAIN [bərȁin], stat in SV Asiei, in G. Persic, in apropierea coastelor pen. Arabia; 678 km²; 489 mii loc. (1989). Cap.: Manama (Al Manamah). Limba oficiala: araba. Alcatuit din ins. B. (563 km²) si alte 34 ins. mai mici. Populatie urbana: 82,7 la suta. Relief desertic. Clima tropicala. Expl. de petrol (2,1 mil. t, 1989) si gaze naturale. Mari rafinarii (capacitate 12,5 mil. t). Citrice, legume, orez, curmali (45 mii t curmale, 1988). Pescuit de perle. Industrie diversificata. Nu are cai ferate. Cai rutiere: 450 km; pod rutier (25 km) ce leaga B. de continent (Arabia Saudita). Moneda: 1 dinar = 1.000 fils. Exporta petrol si produse petroliere (c. 90 la suta). aluminiu, masini si utilaje, produse siderurgice, marochinarie s.a. si importa petrol si produse petroliere (c. 50 la suta), autovehicule, produse agricole, produse chimice, alumina s.a. – Istoric. Stapinit de-a lungul secolelor de sumerieni, persi, Seleucizi, parti, Sasanizi, B. este cucerit (sec. 7) de arabi, care impun limba si religia, apoi de portughezi (1521-1602), de persani (1602-1783) si de arabii imigranti din Kuweit, care intemeiaza (1783) un seicat de sine statator condus de dinastia al-Khalifa. Dupa 1820 B. devine de facto un protectorat britanic (efectiv din 1871). Descoperirea zacamintelor de petrol in 1932 a generat interesul economic pentru B. Intre 1968 si 1971 face parte din Federatia Emiratelor din Golful Persic. La 14 aug. 1971 isi proclama independenta de stat. B. este monarhie. Activitatea legislativa si cea executiva sint exercitate de emir si de un cabinet.

BANGLADESH [baŋglədes], Republica Populara ~, stat in Asia central-sudica, pe cursul inferior al fl. Gange; 144 mii km²; 106,5 mil. loc. (1989). Limba de stat: bengali. Cap.: Dhaka. Orase pr.: Chittagong, Khulna. Este impartit in patru prov. Peste 85 la suta din supr. B. este reprezentata de o cimpie plana (alt. sub 10 m), traversata de Gange (Padma), Brahmaputra (Jamuna) si Meghna, delta comuna a acestora masurind c. 100 mii km². Clima tropicala musonica; cicloane cu efecte catastrofale in zona litorala. Resurse de gaze naturale, petrol (in cantitati mici), carbune, sare s.a. Intreprinderi de prelucr. a iutei, de ciment, ingrasaminte chim., hirtie, sticlarie, produse alim. s.a. Santiere navale. Se cultiva iuta (c. 0.9 mil. t, 26,9 la suta din prod. mondiala, 1988), orez (21,9 mil t, 1988), trestie de zahar (7,2 mil t, 1988), ceai (41 mii t, 1988), griu (1 mil. t, 1988), legume, bumbac s.a.; se cresc bovine (22,8 mil. capete, 1988), caprine (10,7 mil. capete, 1988), ovine, cabaline (c. 2 mil. capete, 1988). Pescuit: c. 800 mii t (1986). Cf.: 2,9 mii km. Cai rutiere: 24 mii km. Moneda: 1 taka = 100 paisa. Exporta conf., iuta si tesaturi din iuta (c. 2/3), crustacee, piei, articole din piele, ceai s.a. si importa materii prime si semifabricate, produse alim., utilaje ind. si mijloace de transport, combustibili, produce chim. s.a. – Istoric. Terit. de azi al B. a facut parte, succesiv, din Imp. Gupta (sec. 5-4 i. Hr.) si Maurya (sec. 4-3 i. Hr.), din Imp. Marilor Moguli (sec. 17-18) si din colonia britanica India (sec. 18-20). In aug. 1947 a fost proclamata independenta statului Pakistan, format din doua prov., aflate la 1.700 km distanta una de alta, ambele avind o populatie preponderent musulmana: Pakistanul de V si Pakistanul de E (actualul B). Contradictiile economice, politice, etnice, culturale si religioase despart cele doua provincii. In 1949, seicul Mujibur Rahman formeaza Liga Awami care se pronunta pentru autonomia Pakistanului de E. Dupa Victoria in alegeri (1970) a partidului Liga Awami in Pakistanul de E, acesta isi proclama independenta (mart. 1971). Trupele pakistaneze incearca sa inabuse miscarea de independenta, in conditiile razboiului civil si, apoi, ale razboiului indo-pakistanez. Pakistanul de E devine stat independent (16 dec. 1972) luind numele de B. (recunoscut de Pakistan in 1974). In febr. 1975, constitutia este modificata; partidele politice sint desfiintate, constituindu-se partidul unic, de guvernamint al carui conducator, Mujibur Rahman, devine presedintele tarii. In aug. 1975, o lovitura de stat il inlatura pe Mujibur Rahman (care este asasinat) si inaugureaza o perioada de instabilitate politica interna. La 24 mart. 1982, puterea este preluata de generalul H.M. Ershad, administrator-sef al legii martiale si apoi presedinte al statului (1988-1990). De la 23 apr. 1982 activitatea legislativa si cea executiva sint detinute de presedinte, asistat de un consiliu consultativ si de un cabinet. Activitatea partidelor politice este interzisa (din 1984, este partial admisa). B. este republica islamica.

BASKIRIA, rep. autonoma in Federatia Rusa, in S M-tilor Ural, creata in mart. 1919; 143,6 mii km²; 3,95 mil. loc. (1989). Cap.: Ufa. Mari expl. de petrol, gaze naturale, carbune, bauxita si forestiere. Prelucr. petrolului, ind. chim. si constr. de masini-unelte. Culturi de cereale, floarea-soarelui, cartofi, sfecla de zahar. Cresterea animalelor.

BAZNA, com. in jud. Sibiu; 4.256 loc. (1991). Expl. de gaze naturale. Panificatie. Localit. balneoclimaterica cu ape minerale clorosodice, iodurate, sulfatate si bromurate, indicate in tratarea afectiunilor reumatismale, neurologice periferice, posttraumatice, ginecologice, endocrine etc. Intrepr. de ambalare a sarurilor de B., difuzate prin reteaua farmaceutica. Biserica fortificata (sec. 15-16, cu modificari).

BAGACIU, com. in jud. Mures; 2.378 loc. (1991). Expl. de gaze naturale (satul Delenii). Biserica fortificata (sec. 14-15).

BIELORUSIA (BELARUS), Republica ~, stat in Europa estica; 207.6 mii km²; 10,2 mil. loc. (1989); 64,2% bielorusi; rusi, polonezi, ucrainieni, evrei. Limba de stat: bielorusa. Cap.: Minsk. Orase pr.: Gomel, Moghilev, Grodno, Brest. Este impartit in sase reg. Relief de cimpie joasa in S, colinara in N si E, cu siruri de morene cu alt. max. de 345 m. Clima temperat-continentala excesiva in E, cu nuante maritime in V (precipitatii 500-700 mm/an). Riuri pr.: Nipru (cu afl. Berezina si Pripet), Daugava (Dvina de Vest), Neman si Bugul de Vest. Peste 1/3 din terit. este mlastinos (mai ales in reg. Polesia de S). Lacuri numeroase de origine periglaciara. Expl. de petrol, gaze naturale, turba, sare gema, saruri de potasiu, carbune. Ind. B. produce energie electrica (36,3 miliarde kWh, 1986), autocamioane, tractoare, strunguri, masini unelte, aparate de radio, televizoare si produse electrotehnice, aparate optice. Ind. chimica produse ingrasaminte, cauciuc sintetic, fire si fibre chimice, mase plastice si produse petroliere. Mari cantitati de ciment, sticla, mobila, cherestea si hirtie. Ind. bunurilor de consum produce tricotaje si conf., fire de lina si bumbac, incaltaminte, ulei, produse din carne si lactate, conserve s.a. Se cultiva 33,4% din supr. tarii mai ale cereale (45%); griu, secara, orz, ovaz (7,1 mil. t, 1986). Mari productii de cartofi (13,4 mil. t, 1986), sfecla de zahar (1,6 mil. t, 1986), in (95 mii t, 1986), legume, plante furajere. Peste 50% din valoarea prod. agricole este data de cresterea animalelor: bovine pentru carne si lapte (7,5 mil. capete, 1987), porcine (5,1 mil. capete, 1987), pasari de curte. C. f.: 5,54 mii km; cai rutiere: 44,4 mii km; navigatie fluviala pe Nipru, Berezina, Dvina de Vest s.a. si canale: 3,8 mii km. – Istoric. Locuit din timpuri stravechi, o mare parte a terit. B. (Rusia apuseana), a intrat, incepind din sec. 9, in componenta Rusiei Kievene. In sec. 11-12, in conditiile farimitarii feudale, pe terit. B. s-au constituit mai multe cnezate intre care: Polotk-Minsk, Turov-Pinsk si Smolensk. In sec. 13-14, treptat, terit. B. au fost cucerite de lituanieni si incluse in Marele Ducat al Lituaniei (din 1569, Rzecsposlolita). In aceasta perioada a aparut denumirea de „Rusia Alba” pentru terit. de vest ale Rusiei. La sfirsitul sec. 18, terit. B. a fost anexat de Rusia. Populatia din B. a participat la evenimentele revolutionare din 1905-1907, precum si la cele din febr. si nov. 1917. In timpul primului razboi mondial, B. a devenit teatrul de lupta al beligerantilor, partea de V a tarii fiind ocupata de trupele germane. In nov. 1917, in B. s-a instaurat puterea sovietica, iar la 1 ian. 1919 s-a constituit R.S.S. Bielorusia. Prin tratatul ruso-polon de la Riga (mart. 1921) partea de V a B. a trecut la Polonia. La 30 dec. 1922, B. a intrat in componeneta U.R.S.S.; in nov. 1939, B. apuseana a fost inclusa in R.S.S. Biolorusia. Ocupata in 1941 de trupele hitleriste, in B. s-a organizat o puternica miscare de partizani. In iul. 1944, a fost eliberata de trupele sovietice. La 25 aug. 1991 B. si-a proclamat independenta. Membra a O.N.U. (din 1945).

BISTRITA-NASAUD, jud. in N Romaniei, in jumatatea septentrionala a Transilvaniei, in bazinul superior al Somesului Mare; 5.305 km² (2,23% din supr. tarii); 329.124 loc. (1991), din care 36,39% in mediul urban; densitate: 56,1 loc/km². Resed.: municipiul Bistrita. Orase: Beclean, Nasaud, Singeorz-Bai. Comune: 53. Relief predominant muntos (M-tii Tibles, Rodna, Birgau, Calimani), de dealuri si podis (Dealurile Bistritei, Piemontul Calimanilor, partea de N a Pod. Transilvaniei si cea de NV a Pod. Somesan) in cadrul carora se individualizeaza citeva depr. de tip subcarpatic (Bistrita, Dumitra, Sieu, Budac s.a.). Clima temperat-continentala, moderata, cu diferentieri in functie de unitatile de relief, supusa uneori, in timpul iernii, influentei maselor de aer polar. Temp. medie anuala este de 9ºC in zona deluroasa si de 0ºC in reg. montane inalte. Precipitatiile atmosferice variaza intre 650 si 1.400 mm anual. Vinturi predominante dispre V. Reteaua hidrografica este reprezentata de cursul superior al Somesului Mare care colecteaza numeroase riuri mai mici (Anies, Ilva, Cormaia, Salauta, Ilisua, Sieu, Meles s.a.). Resursele naturale: carbuni (Budacu de Jos, Galatii Bistritei), gaze naturale (Matei, Enciu, Stupini, Urmenis, Monor s.a.), min. neferoase sub forma de polimetale in care predomina plumbul, zincul si piritele cuprifere (Valea Vinului, Rodna, Parva, Valea Borcutului), grafit (Anies, Maieru), marmura (Anies, Cormaia, Parva, Singeorz-Bai), caolin (Parva, Singeorz-Bai), sare (Parva), roci de constr. (andezite, dacite, tufuri vulcanice, argile) la Magura Ilvei, Singeorz-Bai, Anies, Zagra s.a., paduri (peste 1/3 din supr. jud.), izv. cu ape minerale bicarbonatate, calcice, sodice, magneziene, feruginoase, carbogazoase, clorurate (Singeorz-Bai, Anies, Magura Ilvei, Ilva Mare, Sant, Rodna, Parva, Dumitra, Josenii Birgaului s.a.). Economia: in 1989, industria era reprezentata prin 34 de intrep. apartinind metalurgiei feroase, care produc otel moale si laminate subtiri (Beclean, Rodna), constr. de masini si prelucr. metalelor, in cadrul careia se realizeaza masini si utilaje, motoare electrice, instalatii tehnologice complexe pentru ind. metalurgica etc. (Bistrita), mat. de constr. (armaturi ind. din otel, prefabricate din beton, cahle de teracota) cu centrul la Bistrita, Beclean, Singeorz-Bai, Magura Ilvei, chimica (materiale plastice la Nasaud), expl. si prelucr. lemnului (Bistrita, Rodna, Nasaud, Prundu Birgaului, Magra Ilvei s.a.), celulozei si hirtiei (Prundu Birgaului), textila (Bistrita, Beclean, Nasaud, Singeorz-Bai), sticlarie pentru menaj (Bistrita) si alim. (preparate din carne si lapte, semipreparate din legume si fructe, produse zaharoase si de panificatie etc.). Agricultura detine o pondere insemnata in economia jud., fiind specializata, cu precadere, in pomicultura si si cresterea animalelor. In 1989, in structura culturilor agricole predominau porumbul (35.976 ha), plantele de nutret (19.838 ha), griul si secara (17.955 ha), sfecla de zahar, cartofii s.a. Pomicultura, in cadrul careia predomina merii, prunii si perii, are conditii optime de dezvoltare in reg. Dealurilor Bistritei, Lechintei, Nasaudului si Piemontului Calimanilor. Podgorii compacte se afla in zona localit. Lechinta, Dumitra, Viisoara si Teaca. Sectorul zootehnic, favorizat de intinsele pasuni naturale si de cultura plantelor furajere, cuprindea in 1990, 338 mii capete ovine, 121,3 mii capete bovine (in special rasele Pinzgau si Baltata romaneasca), 20,7 mii capete taurine, 199,9 mii capete porcine. Avicultura si apicultura. Cai de comunicatie (1990): reteaua feroviara insumeaza 365 km (88 km electrificata) dispunind de citeva noduri de c. f. (Nasaud, Beclean, Salva, Ilva Mica) prin care trec doua magistrale feroviare importante: Bucuresti-Baia Mare si Cluj-Napoca-Vatra Dornei. Lungimea cailor rutiere este de 1.304 km, din care 295 km drumuri modernizate. Unitatile de invatamint, cultura si arta (1989-1990): un colegiu tehnic, 281 scoli generale, 16 licee, 313 biblioteci, muzee, 104 cinematografe, case memoriale s.a. Turism: Jud. dispune de un potential turistic ridicat legat de complexitatea si varietatea peisajului natural, de monumentele istorice si de arta, de bogatia si diversitatea elementelor folclorice si etnografice, cit si de prezenta statiunilor balneoclimaterice Singeorz-Bai, Rodna, Ilva Mica. Zonele montane, cu numeroase trasee turistice si obiective de atractie (peisaj alpin, riuri repezi, lacuri glaciare, defilee, pasuri pitoresti, pesteri, izv. minerale etc.) reprezinta reg. turistice cu cea mai mare afluenta. Vestigii istorice si de arta (statiunile neolitice de la Bistrita, Slatinita, Nasaud s.a., cele dacice si daco-romane de la Sinmihaiu de Cimpie, Archiud, castrele romane de la Odorheiu Bistritei, Livezile, Ilisua, cetatile de la Rodna, Bistrita, Ciceu, Anies, castelele feudale de la Urmenis, Posmus s.a.). Vestite zone de arta populara si folclor pe vaile Somesului, Birgaului, Sieului s.a. Case memoriale: George Cosbuc din Hordou (azi com. George Cosbuc), Liviu Rebreanu din Tirlisua etc. Indicativ auto: BN.

BITUMEN (‹ germ., lat.) s. n. (GEOL.) Substanta organica formata dintr-un amestec de hidrocarburi naturale rezultat din transformarea resturilor de organisme depuse pe fundul bazinelor saline sarace in oxigen. ♦ B. gazos = gaze naturale. ♦ B. lichid = petrol. ♦ B. solid = nume generic pentru asfalt, ozocherita, parafine naturale etc.

BOLIVIA, Republica ~, stat in America de Sud, in partea centrala a Anzilor (fara iesire la mare); 1,1 mii km²; 7,2 mil. loc. (1989). Limba oficiala: spaniola. Cap.: Sucre. Resed. guvernului: La Paz. Orase pr.: Santa Cruz de la Sierra, Cochabamba, Oruro, Potosi. Este impartit in noua departamente. In V tarii se desfasoara M-tii Anzi sub forma a doua lanturi principale ce inchid intre ele un podis inalt (Altiplano). 2/3 din terit. B. este ocupat de reg. joasa Oriente (alt. sub. 500 m) drenata de afl. ai Amazonului si Paraguayului. Clima temperat-continentala in zona montana, tropical-umeda in Oriente. Expl. de staniu (10.5 mii t, 1988), stibiu, bismut, wolfram, argint, plumb (12,5 mii t, 1988), zinc (32,9 mii t, 1988), cupru, aur, petrol, gaze naturale (2,7 miliarde m³, 1988). Mari resurse de min. de fier (nevalorificate). Pe 3% din supr. tarii se practica cultura cartofului (700 mii t, 1988), cerealelor (porumb, orez, griu), plantelor tropicale (trestie de zahar 2 mil. t, 1988, bananieri s.a.), citricelor (104 mii t, 1988), maniocului s.a. Se cresc bovine (5,45 mil. capete, 1988), ovine (9,6 mil. capete, 1988), caprine, lama, alpaca. Ind. textila si alim. indeosebi, dar si metalurgie neferoasa, rafinarea petrolului, ind. lemnului. C. f.: 3,8 mii km. Cai rutiere: 37,3 mii km. Moneda: 1 peso = 100 centavos. Exporta gaze naturale (c. 55%), staniu si min. feroase (c. 1/3), cafea s.a. si importa utilaje si echipament ind., mijloace de transport, produse alim. si cereale, produse chim. – Istoric. Locuit din timpuri stravechi de triburi amerindiene (guarani, aymara, chiciua s.a.), terit. B. a fost cucerit in sec. 16 de spanioli, impotriva carora au avut numeroase rascoale (cea mai puternica in 1780-1781, sub conducerea lui Tupac-Amaru). La 6 aug. 1825 in urma Razboiului pentru independenta Coloniilor Spaniole din America, se proclama independenta B (Peu de Sus), numita astfel in cinstea eliberatorului S. Bolivar. La sfirsitul sec. 19 au inceput sa patrunda in economia tarii capitalul englez si american. In urma razboaielor care i-au fost impuse (cu Chile in 1879-1883 si cu Paraguay in 1932-1935), B. a pierdut aproximativ jumatae din terit. initial. In 1943, B. a intrat in cel de-al doilea razboi mondial de partea coalitiei antihitleriste. Dupa al doilea razboi mondial s-a intarit miscarea democratica, antiimperialista. V. Paz Estenssoro, venit la putere in urma unei rascoale populare (1952), a realizat unele reforme politice si economice (sufragiul universal, nationalizarea majoritatii minelor de cositor, reforma agrara). In 1964, guvernul V. Paz Estenssoro a fost inlaturat de o junta militara, condusa de generalul R. Barrientos Ortuno. In 1969, puterea a fost preluata de un guvern condus de generalul A. Ovando Candia, care a trecut la nationalizarea unor companii straine, iar in 1970, de un guvern democrat condus de generalul J.J. Torres. A 187-a lovitura de stat de la proclamarea independentei si cea de-a 5-a de dupa cel de-al doilea razboi mondial inlatura, in aug. 1971, guvernul generalului Torres Gonzales si instituie regimul colonelului Hugo Banzer Suarez (1971-1978). Dupa demisia presedintelui Banzer Suarez, B. cunoaste o noua etapa de framintari social-politice. Presedintele J. Paz Zamora (1989) s-a angajat intr-o politica de stabilizare economica si de combatere a traficului de d*****i si de distrugere a plantatiilor ilegale de coca. B. este republica prezidentiala. Activitatea legislativa este exercitata de presedinte si de Congresul National, iar cea executiva de un cabinet condus de presedinte.

BRAILA 1. Municipiu situat in E Cimpiei Romane, port pe stg. Dunarii, resed. jud. cu acelasi nume; 249.633 loc. (1991). Pr. centru industrial: energie electrica (termocentrala de la Chiscani, 1.950 MW), metalurgie feroasa (laminate din oteluri aliate, sirma, fier-beton, lanturi, cuie etc.), constr. de masini si utilaje pentru lucrari de constr. (excavatoare pe pneuri si senile, rulouri compresoare, gredere, screpere), constr. si reparatii de nave fluviale (remorchere, slepuri, cargouri de pina la 7.500 tdw, dragi etc.), constr. de utilaje pentru fabrici de ciment, pentru uzine de aluminiu, pentru ind. celulozei si hirtiei, si de prelucr. a lemnului, constr. de vagoane siderurgice, de rotoare pentru turbine hidroenergetice etc. Ind. mat. de constr. (samote, mortar refractar, prefabricate din beton, caramida), celulozei si hirtiei (inclusiv pe baza de stuf), prelucr. lemnului (mobila, chibrituri), conf., chim. (fibre artificiale, celofan, folii impermeabile), alim. Teatru dramatic si de papusi, filarmonica, muzeu de istorie si de arta. Monumente: geamie (sec. 17), transformata in biserica ortodoxa in 1831. Numeroase edificii din sec. 19 (Cazarma Veche, Magistratura Orasului, Spitalul Vechi, hanuri cu o arhitectura specifica). Locuita neintrerupt din neolitic, asezarea a fost mentionata documentar in 1368. Pr. port al Tarii Romanesti (sf. sec. 14); cucerit de turci (1540), impreuna cu terit. din jur, a fost transformata in raia (1542), numita Ibrail, si stapinita timp de aproape trei sec. Cetatea, construita de turci in sec. 16, a fost darimata in iarna 1828/1829, iar orasul si terit. din jur restituite Tarii Romanesti prin Pacea de la Adrianopol (1829); in sec. 19, B. a devenit cel mai de seama port al Tarii Romanesti, indeosebi pentru cereale. Declarat municipiu in 1968. 2. Jud. in SE Romaniei, in NE C. Romane, pe cursul inf. al Dunarii; 4.724 km² (1,99% din supr. tarii); 403.856 loc. (1991), din care 67% in mediul urban; densitate: 82 loc./km². Resed.: municipiul Braila. Orase: Faurei, Ianca, Insuratei. Comune: 39. Relieful apartine in exclusivitate partii de NE a C. Romane, reprezentata prin mai multe subunitati (C. Calmatuiului sau Baraganul Central, C. Brailei sau Baraganul de Nord si C. Siretului inferior), in care singurele zone accidentate sint vaile riurilor, crovurile cu cuvete lacustre. Luncile riurilor Siret, Buzau si Calmatui constituie subunitati distincte in cadrul cimpiei, iar lunca Dunarii, numita si Balta Brailei, este cea mai mare (96.000 ha), fiind indiguita, desecata si redata circuitului agricol. Clima este temperat-continentala, cu veri calduroase si secetoase si ierni friguroase. Temp. medie anuala este de 10,4ºC, inregistrindu-se amplitudini mari (25,2ºC) intre iarna si vara. Pe terit. jud. B., la statia meteorologica Ion Sion s-a inregistrat maxima absoluta a tarii (44,5ºC la 10 aug. 1951). Precipitatiile insumeaza, in medie, 400-500 mm anual. Vinturile dominante bat dinspre N si NE (crivatul si suhoveiul). Reteaua hidrografica este constituita in pr. din cursurile inf. ale Siretului, Buzaului, Calmatuiului si Dunarii. In zona cursului inf. a Siretului se remarca un puternic fenomen de subsidenta al scoartei terestre, reflectat prin convergenta riurilor, aluvionarea intensa a acestora si meandrare. Resurse naturale: zacaminte de titei (Ianca, Faurei, Ulmu, Bordei Verde, Baraganul) si gaze naturale (Ulmu, Oprisenesti), expl. de argile (Braila, Faurei, Insuratei, Gradistea) si nisipuri, izv. cu ape minerale (Insuratei). Economia: In 1989, structura prod. globale industriale, scotea in evidenta ca ramura pr. ind. constr. de masini si prelucrarea metalelor (27,7%) reprezentata prin Santierul naval si Intreprinderea „Promex” S.A. din Braila. Alte ramuri cu ponderi importante in prod. ind. a jud. B. sint: ind. chimica, 14,1% (Combinatul de fibre artificiale din Chiscani); ind. energiei electrice (termocentrala Braila-Chiscani); metalurgiei feroase (Intreprinderea „Laminorul” din Braila produce oteluri aliate, laminate de diferite profile, fier-beton etc.), celulozei si hirtiei (Chiscani), prelucr. lemnului (mobila, chibrituri la Braila), textila si a conf. (Braila, Faurei, Ianca, Insuratei), mat. de constr. (ciment, prefabricate din beton la Braila, caramizi la Braila, Faurei, Ianca, Insuratei), alim. (paste fainoase, biscuiti, brinzeturi, lapte praf, produse din carne, dulciuri, conserve de legume si fructe, zahar etc.). Agricultura beneficiaza de conditii pedoclimatice favorabile si de vaste lucrari de hidroamelioratii (379.579 ha irigate, locul 2 dupa jud. Constanta). Din totalul supr. agricole a jud. B. (381.081 ha, 1989), 337.182 ha revin terenurilor arabile destinate in cea mai mare parte culturilor de plante uleioase (81.242 ha), porumb (72.548 ha), griu si secara (69.127 ha), plante de nutret (32.874 ha), floarea-soarelui, leguminoase pentru boabe, sfecla de zahar, cartofi, legume, pepeni, tutun etc. O larga dezvoltare au culturile legumicole in sere (Chiscani, Surdila-Gaiseanca). Viticultura ocupa supr. restrinse in zona localit. Insuratei, Ianca, Faurei, Sutesti, Urleasca. In 1990, sectorul zootehnic dispunea de insemnate efective de animale provenite din mari complexe de crestere a porcinelor (412,4 mii capete), ovinelor (396,1 mii capete), bovinelor (153 mii capete) si pasarilor (2.404,9 mii capete). Prezenta Dunarii si a unor lacuri mari pe terit. jud. B. (Jirlau, Ciulnita, Lacu lui Traian, Batrina s.a.) determina o intensa activitate de pescuit. Caile de comunicatie (1990): jud. B. dispune de o insemnata retea de cai ferate (168 km lungime, din care 126 km electrificate), rutiere (1.150 km, din care 202 km modernizate) si fluviale. Prin portul fluvio-maritim Braila, situat la 171 km de Marea Neagra, se efectueaza transporturi de marfuri si calatori catre si dinspre Marea Neagra, dar si cu porturile fluviale din amonte. Unitatile de invatamint, cultura si arta (1989-1990): 175 scoli generale, 17 licee, doua teatre de stat (unul dramatic si altul de papusi la Braila), 91 cinematografe, 284 biblioteci, muzee, case memoriale etc. Turism. Jud. B. are valente turistice determinate de asezarea sa pe Dunare, la intersectia fluxului turistic dinspre Moldova spre litoralul Marii Negre si Delta Dunarii si invers. Vestigii ale trecutului (asezarea geto-dacica de la Brailita, necropola de la Chiscani, ruinele cetatii Braila etc.). Obiective naturale (Balta Brailei, de interes cinegetic si pescuit sportiv, Popina Blasova – monument al naturii – unde exista un punct turistic nautic pentru concursuri internationale, Padurea Viisoara de linga Insuratei s.a.). Statiunea balneoclimaterica Lacu Sarat. Indicativ auto: BR.

BRUNEI DARUSSALAM, stat in SE Asiei, in N ins. Kalimantan; 5.765 km²; 249 mii loc. (1989). Limba oficiala: malaeza. Cap.: Bandar Seri Begawan. Orase pr.: Kuala Belait, Seria. Relief colinar si muntos (alt. max.: 1.850 m, vf. Pagon Priok) cu frecvente mlastini in zona litorala. Clima ecuatoriala cu precipitatii bogate (2.500-5.000 mm/an). Padurea cu esente pretioase ocupa 44,2% din supr. tarii. Terenurile arabile si culturile de baza sint: orezul, maniocul, legumele, cocotierii. Cresterea animalelor: porcine, bubaline, bovine. Baza economiei o constituie expl. petrolului (1,25 mil. t, 1986) si a gazelor naturale. Alte activitati ind.: expl. lemnului, valorificarea produselor agricole. C. f.: 19,3 km; cai rutiere: 1,3 mii km. Moneda: 1 dollar Brunei = 100 sen (cents). Exporta petrol (cca. 1/2), gaze naturale (cca. 2/5), produse petroliere s.a. si importa masini, utilaje si mijloace de transport (aproape 1/2), produse alim., bunuri de larg consum s.a. – Istoric. Prima atestare a regatului B. dateaza din sec. 9; in sec. 14 este subordonat statului indonezian Madjapahit; la inceputul sec. 15 adopta islamismul. In 1888 devine protectorat britanic, obtine in 1971 autonomia interna si isi proclama la 1 ian. 1984 deplina independenta de stat. Veniturile asigurate de petrol fac din sultanul B. unul dintre cei mai bogati oameni din lume (in 1990, averea era evaluata la 25 miliarde de dolari). B. este monarhie constitutionala. Activitatea legislativa si executiva este exercitata de sultan si de Consiliul de Ministri.

BUZAU 1. Riu, afl. dr. al Siretului; 324 km. Izv. din N masivului Ciucas si trece prin intorsura Buzaului, Nehoiu, Patirlagele si pe la N de municipiul Buzau. In cursul inf. irigatii. Afl. pr.: Bisca Chiojdului, Slanic, Cilnau. 2. Pas pe valea superioara a riului B., in apropiere de Intorsura Buzaului, facind legatura cu Depr. Birsei. Alt.: 869 m. 3. Cimpia ~, portiune a Cimpiei Romane, intre Calmatui si Buzau, limitata de Cimpia Gherghitei (la SV) si Cimpia Rimnicului (la NE). Culturi de plante industriale si cereale. 4. Muntii ~, grupa muntoasa in Carpatii de Curbura formata din cinci masive bine delimitate: Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru si Ivanetu. 5. Municipiu in NE Cimpiei Romane, resed. jud. cu acelasi nume; 146.556 loc. (1991). Nod feroviar si rutier. Ind. metalurgica (sirma si produse din sirma, cuie, electrozi pentru sudura), constr. de masini (subansamble pentru tractoare, utilaje pentru material rulant feroviar, utilaj chimic si petrolier), chimica (prelucr. maselor plastice, folii de vinilin), de prelucr. lemnului (mobila), mat. de constr. (geamuri slefuite, caramida, tigla, prefabricate din beton), textila (filatura de lina, tesaturi de bumbac, tricotaje, topitorie de cinepa), alim. (produse de panificatie, zahar, ulei vegetal, bere etc.). Productia de sticla pentru menaj, de geamuri securizate, semicristal si de bunuri metalice de larg consum. Muzeu. Monumente istorice: Episcopia (initial schitul Frasinet, sfirsitul sec. 15, refacut de Matei Basarab in 1650), Biserica Banu, construita in 1571 si refacuta in 1722; case din sec. 18 si 19. Mentionat documentar pentru prima oara in 1431, ca punct de vama, s-a dezvoltat in sec. 16, cind a devenit sediul unei episcopii. Important centru tipografic (sec. 18-19). Declarat municipiu in 1968. 6. Jud. in SE Romaniei, in SE Carpatilor Orientali, axat pe cursul superior si mijlociu al riului Buzau; 6.072 km² (2,56% din supr. tarii); 520.568 mii loc. (1991), din care 39,4% in mediul urban; densitate: 85,2 loc./km. Resed.: municipiul Buzau. Orase: Nehoiu, Pogoanele, Rimnicu Sarat. Comune: 81. Relieful este reprezentat prin trei trepte majore (munti, dealuri subcarpatice, cimpii) care coboara de la NV catre SE. Treapta inalta cuprinde M-tii Buzaului (constituiti din masivele Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru si Ivanetu) si prelungirile de SV ale M-tilor Vrancea, iar cea mijlocie include Subcarpatii Buzaului, formati dintr-un ansamblu de culmi deluroase (Dealurile Istrita, Ciolanu, Cornatel, Dilma, Bisoca s.a.) separate de depr. (Niscov, Cislau, Patirlagele, Sibiciu, Pirscov s.a.). Cimpia extinsa in jumatatea SE a jud., este alcatuita din trei subunitati pr. (Baraganul Ialomitei, C. Buzau-Calmatui si C. Rimnicului) apartinind C. Romane. Clima are caracter temperat-continental, cu nuante zonale determinate de formele de relief. In sectorul montan, temp. medii anuale sint de 4-6ºC, in cel deluros 8-10ºC, iar in cel de cimpie de 10,5ºC. Precipitatiile variaza intre 1.200 mm anual in munti, 600-700 mm in dealurile subcarpatice si sub 500 mm anual in cimpie. Vinturi predominante dinspre NE si SV. Reteaua hidrografica, pr. este reprezentata de cursul superior si mijlociu al Buzaului, care colecteaza majoritatea riurilor mici (Bisca Mica, Siriu, Bisca Chiojdului, Slanic, Cilnau s.a.). Terit. jud. mai este strabatut de cursurile superioare ale riurilor Sarata, Calmatui si Rimnic. Resurse naturale: zacaminte de petrol (Berca, Arbanasi, Tisau, Plopeasa, Scortoasa, Beceni s.a.) si gaze naturale (Tisau, Rosioru, Boldu, Ghergheasa), diatomita (Patirlagele), chihlimbar (perimetrul Mlajet-Sibiciu-Colti-Bozioru), argila (Simileasa), gresie, gips, nisipuri, ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice (Sarata-Monteoru, Fisici, Siriu, Nehoiu s.a.), paduri. Economia. Principalele ramuri industriale sint constr. de masini si prelucr. metalelor (21,5% din prod. totala a jud.), cu unitati la Buzau si Rimnicu Sarat, in cadrul careia se produc utilaje tehnologice pentru ind. metalurgica, petroliera si chimica, subansamble pentru tractoare, garnituri de frina si etansare, materiale feroviare (schimbatori cu ace flexibile, tirfoane), diverse produse din metal (masini de gatit, sobe de incalzit, articole din tuci etc.). Alte ramuri, cu ponderi importante in prod. ind. a jud. sint: metalurgia feroasa, 14,4% (sirma si produse din sirma la Buzau), chimica (prelucr. maselor plastice, folii de vinilin la Buzau si Beceni, regenerarea uleiurilor la Rimnicu Sarat), mat. de constr. (geamuri, prefabricate din beton la Buzau, var la Magura, caramizi la Berca, Patirlagele), prelucr. lemnului (Buzau, Rimnicu Sarat, Nehoiu, Vernesti, Gura Teghii), textila (Buzau, Smeeni, Patirlagele), conf. (Rimnicu Sarat, Buzau, Nehoiu), alim. (conserve de legume, preparate din carne si lapte, zahar, uleiuri vegetale, vin etc.). In 1989, agricultura dispunea de 260.154 ha terenuri arabile, 119.336 ha pasuni si finete naturale, livezi si vii. Supr. arabile sint dominate de culturile de porumb (88.108 ha), urmate de cele de griu si secara (61.573 ha), plante de nutret (26.410 ha), plante uleioase, floarea-soarelui, sfecla de zahar, orz si orzoaica, tutun, cartofi, legume etc. Culturile viticole (11.543 ha) au o extindere mai mare in zona dealurilor subcarpatice (Pietroasele, Vernesti, Greceanca s.a.). Pomicultura are prod. importante de prune, mere, pere, nuci (Nehoiu, Patirlagele, Cislau, Pirscov, Chiojdu). In 1990, sectorul zootehnic dispunea de 438,7 mii capete ovine, 233 mii capete porcine, 172 mii capete bovine si 15 mii capete cabaline (la Chislau si Rusetu exista mari crescatorii de cai de rasa); avicultura, sericicultura, apicultura. Cai de comunicatie (1990): lungimea totala a retelei feroviare este de 232 km, din care 108 electrificata, iar cea a drumurilor publice de 2.056 km, din care 307 km modernizate. Unitatile de invatamint, cultura si arta (1989-1990): 387 scoli generale, 22 licee, case memoriale, muzee, 156 cinematografe, 512 biblioteci etc. In cadrul manifestarilor etnofolclorice se remarca „Dragaica” care se desfasoara anual, in luna iunie, la Buzau. Turism. Pr. obiective de atractie turistice de pe terit. jud. B. sint: elementele peisagistice (valea superioara a Buzaului, masivele muntoase Siriu si Penteleu, vulcanii noroiosi din zonele Piclele Mari si Mici, Beciu, fenomen unic in tara, declarat monument al naturii, „focurile nestinse” de la Lopatari, rezervatia geologica cu stincile de calcar de la Badila, denumita „Sarea lui Buzau”, rezervatia forestiera Milea-Viforita, cu molizi seculari etc.), monumentele si locurile istorice (manastirea Ciolanu, biserica Cislau, schitul Bradu, complexul arheologic de la Sarata-Monteoru, tezaurul de la Pietroasele, complexul taberei de sculptura in aer liber de la Magura etc.), statiunile balneoclimaterice (Sarata-Monteoru, Fisici), bogatia si diversitatea elementelor etnografice (sculpturi in lemn in zona Bisoca, Lopatari, Chiojdu, tesaturi si covoare la Bisoca, Siriu, Lopatari, instrumente muzicale populare la Minzalesti, Catina) etc. Indicativ auto: BZ.

CALIFORNIA 1. Pen. in NV Mexicului, intre Oc. Pacific si golful cu acelasi nume, lunga de 1.200 km si lata de 50-250 km; c. 144 mii km². Relief muntos cristalin si vulcanic. Alt. max.: 3.069 m (Cerro de la Encantada). Clima tropicala in S si subtropicala in N. Precipitatii sub 250 mm anual. Vegetatie xerofita. 2. Curentul Californiei, curent marin rece in E Oc. Pacific, in lungul coastelor de V ale S.U.A. Lungime: 550-650 km. Viteza: 0,9 km/h. Temperatura: 12-26ºC. 3. Golful Californiei, golf. al Oc. Pacific, intre pen. cu acelasi nume si coasta mexicana; c. 180 mii km². Lungime: 1.240 km. Latime max.: 220 km. Ad. max.: 3.292 m; ad. medie: 818 m. Maree: 2,9 m. Pescuit. Aici se varsa fl. Colorado. 4. Stat in SV S.U.A.; 411,1 mii km²; 28,6 mil. loc. (1989). Centrul ad-tiv: Sacramento. Expl. de petrol, gaze naturale, plumb, borax, magneziu, min. auroargentifere. Ind. de prelucr. a petrolului, echipament de transport (avioane), masini electrice, cherestea, alim. Ind. cinematografica. Citrice, cereale, bumbac; viticultura; pomicultura; cresterea bovinelor. Turism.

CANADA, stat in America de Nord; 9,97 mil. km² (inclusiv 755,2 mii km² de ape interioare); 26,25 mil. loc. (1989). Limbi oficiale: engleza si franceza. Cap.: Ottawa. Orase pr.: Montreal, Toronto, Vancouver, Winnipeg, Edmonton, Calgary, Quebec. Pop. urbana: 76%. Este impartit in 10 prov. si doua terit. Relieful C. este foarte variat. In SE se dezvolta ramurile de N ale sistemului muntos al Apalasilor, cu alt. reduse. Spre V se intinde vasta peneplena, modelata de ghetarii cuaternari, a Scutului Canadian (50% din supr. tarii), dispus in jurul G. Hudson. Podisul Preriilor este incadrat de scutul Canadian si C********i (M-tii Stincosi si M-tii Coastei; alt. max. 6.050 m in vf. Logan). Terit. C. este strabatut de mari fluvii (Sf. Laurentiu, Columbia, Mackenzie s.a.). In SE, la granita cu S.U.A., se afla cel mai mare sistem lacustru de pe glob (Superior, Huron, Erie, Ontario); dispune de alte mari lacuri de interior (Winnipeg, Lacul Sclavilor, Lacul Ursilor s.a.). Arh. Arctic, ce depaseste 80º lat. N, are un relief muntos cu alt. ce trec de 3.000 m. Clima temperata cu nuante oceanice spre tarmuri si continentala in interior. In N, clima aspra polara. Expl. de petrol (79,25 mil t, 1988), gaze naturale (99,37 miliarde m³, 1988, locul 3 pe glob), carbuni (69,5 mil. t, 1989), min. de fier (39,8 mil. t. export, 1989), nichel (214 mii t, 1988, locul 1 pe glob), azbest (661 mii t, 1987), aur (114.951 kg, 1987), platina, cupru, zinc (1,35 mil. t, 1988, locul 1 pe glob), plumb, uraniu (13.233 t, 1988, locul 1 pe glob), radiu, cobalt, antimoniu, bismut, molibden (12.388 t 1988, locul 2 pe glob), wolfram, saruri de potasiu (7,6 mil. t 1967, locul 2 pe glob). Mare productie de energie electrica (503,5 miliarde kWh, 1988, din care 66% se realizeaza in hidrocentrale). Ind. C. prelucreaza petrol si produce otel (15,1 mil. t, 1988), fonta (9,5, il. t, 1988), nave, automobile (1 mil. buc., 1988), utilaj forestier, aparatura electronica, avioane, aluminiu (1,53 mil. t, 1988) etc. C. dispune de un vast patrimoniu forestier (38,9% din terit.) pe baza caruia s-a dezvoltat o puternica ind. de prelucr. a lemnului, celulozei si hirtiei (9,7 mil. t hirtie de ziar, 1989, locul 1 pe glob). Ind. chimica (coloranti, cauciuc sintetic, fire si fibre sintetice), a mat. de constr. (ciment, 11,9 mil. t, 1988), alim. (conserve, peste, lactate) si textila sint bine dezvoltate. Se cultiva 5% din terit. tarii cu griu (24,4 mil. t, 1989), ovaz (3,55 mil. t, locul 3 pe glob), orz (11,7 mil. t, 1989, locul 2 pe glob), secara, porumb (6,4 mil. t, 1989), plante furajere, sfecla de zahar, cartofi, tutun. Pomicultura in SV tarii. Cresterea intensiva a animalelor: bovine (12,2 mil. capete, 1989), porcine (10,6 mil. capete, 1988), ovine (728 mii capete, 1989), se practica pe pasuni naturale (3,5% din terit.) si pe baza plantelor furajere. Pescuit (1,6 mil. t, 1988) si vinatoare. C. f.: 93,5 mii km. Cai rutiere non-urbane: c. 900 mii km, din care 133,5 mii km de autostrazi. Parc auto: 11,7 mil. autoturisme, 3,5 mil. vehicule comerciale, 33.728 pipe-line-uri (1988). Flota comerciala: 3.38 mil. t (1988). Turism (40,5 mil. turisti, 1986). Moneda: 1 dollar (canadian) = 100 cents. Exporta autovehicule, utilaje, echipament ind. (c. 40%), combustibili, hirtie si produse din hirtie, produse agricole, lemn, minereuri, produse siderurgice s.a. si importa mijloace de transport (inclusiv subansamble), masini si utilaje, bunuri ind. de larg consum, combustibili, produse textile, chimice s.a. – Istoric. Locuita din timpuri stravechi de triburi amerindiene si de eschimosi (in partea de N a tarii), C. a fost colonizata, incepind din sec. 17, de francezi. In urma Razboiului de Sapte Ani (1756-1763), C. a fost inclusa in Imp. Britanic. La sfirsitul sec. 18 s-a intensificat imigratia in C. din Marea Britanie, S.U.A. si din alte tari. In urma rascoalei din 1837, condusa de W. Mackenzie si L.J. Papineau, guvernul englez a fost nevoit sa introduca citeva reforme cu caracter liberal; in 1867, C. a primit statutul de dominion. A participat la primul razboi mondial alaturi de Antanta. In 1939, C. a intrat in razboi impotriva Germaniei hitleriste. C. este membra a N.A.T.O. (din 1949); nu face parte din Organizatia Statelor Americane. La conducerea tarii au alternat Partidul Liberal si Partidul Conservator Progresist, guvernarea celui dintii fiind in ansamblu de mai lunga durata. Un loc important in viata politica l-a ocupat efortul populatiei francofone din Quebec de a-si conserva identitatea lingvistica si culturala. Potrivit Constitutiei din 1982, C. este monarhie parlamentara, in cadrul Commonwealth-ului, seful statului fiind, de iure, suveranul Marii Britanii, reprezentat de un guvernator general. De facto, statul este condus de un parlament federal bicameral, compus din Senat si Camera Reprezentantilor, si de un guvern national.

CALARASI 1. Municipiu in SE Romaniei, port pe stg. bratului Borcea, resed. jud, cu acelasi nume; 75.933 loc. (1991). Combinat siderurgic; combinat de celuloza (din paie) si hirtie; fabrici de conf., de prefabricate din beton si de produse alim. (zahar, preparate din carne si lapte, vinuri si bauturi alcoolice, panificatie); reparatii de masini si utilaje agricole. Muzeu de istorie si arheologie; cladirea primariei (1895), in stil neoclasic. Mentionat documentar ca sat (Lichiresti) in sec. 17, devine oras in 1832. Declarat municipiu in 1968. 2. Jud. in SE Romaniei, in E C. Romane, pe stg. Dunarii, la granita cu Bulgaria; 5.074 km² (2,14% din supr. tarii); 340.320 loc. (1991), din care 38,3% in mediul urban; densitate: 71,6 loc./km². Resed.: municipiul Calarasi. Orase: Budesti, Fundulea, Lehliu-Gara, Oltenita. Comune: 48. Relief in exclusivitate de cimpie (Baraganul sudic sau al Ialomitei), cu inclinare usoara NV-SE, cuprinzind terasele si luncile Dunarii si Argesului. Monotonia cimpiei este intrerupta pe alocuri de crovuri si vai inguste adincite in patura de loess. Clima temperat-continentala, cu veri foarte calde si ierni reci, marcate uneori de viscole puternice. Temp. medie anuala este de 11,3ºC. Precipitatiile atmosferice medii anuale insumeaza 540 mm. Vinturile predominante au directie N-NE si V-SV. Reteaua hidrografica este tributara in intregime Dunarii, care formeaza limita de S si E a jud. pe 145 km. Riurile sint reprezentate prin Arges, Dimbovita, Motistea, Rasa si Pasarea. Resurse naturale: gaze naturale (Postavari), argile (Budesti), nisipuri, pietrisuri. Economia. In 1989, pe terit. jud. C. functionau 39 de intreprinderi care produc: otel (Calarasi), nave fluviale motonave de pasageri, piese turnate din fonta si otel (Oltenita), celuloza si hartie (Calarasi), lacuri si vopsele, produse din cauciuc (Frumusani, Lehliu-Gara), tricotaje si confectii (Calarasi, Oltenita, Lehliu-Gara), prefabricate din beton, caramizi (Calarasi, Oltenita, Budesti), zahar (Calarasi), conserve de legume si fructe (Valea Rosie), preparate din carne si lapte (Calarasi, Oltenita, Lehliu-Gara, Lupsanu) etc. Agricultura dispunea, in 1989, de 420.868 ha terenuri arabile, fertile, pe care se cultivau porumb (107.203 ha), griu si secara (87.361 ha), leguminoase pentru boabe (20.106 ha), plante de nutret, sfecla de zahar, floarea-soarelui, cartofi, pepeni, tutun etc. In 1990, sectorul zootehnic, favorizat de o puternica baza furajera, cuprindea 130,3 mii capete bovine, 389,9 mii capete ovine, 621,6 mii capete porcine; avicultura; piscicultura. Cai de comunicatie (1990): c. f. depaseau 240 km (din care 151 km electrificate), iar lungimea drumurilor publice este de 1.100 km (din care 366 km modernizati). Transportul fluvial de marfuri si calatori se efectueaza pe Dunare prin porturile Oltenita si Calarasi. Unitatile de invatamint, cultura si arta cuprindeau, in 1989-1990, 182 scoli generale, 13 licee, 94 cinematografe, 295 biblioteci, muzee etc. Turismul este legat cu precadere, de Dunare si de obiectivele social-istorice din localit. Deplasari pe Dunare spre locurile de pescuit si vinat din Balta Ialomitei; principale sosea modernizata care leaga capitala de punctul de trecere peste Dunare (cu bacul) de la Chiciu-Ostrov asigura tranzitul in sezonul estival a unui numar mare de turisti spre statiunile litoralului Marii Negre. In jud. C. se afla padurile Floroaica si Bogdana, rezervatii forestiere (Ciornuleasa si Tamadau) si complexe (Caiafele si Moroiu). Indicativ auto: CL. 3. Com. in jud. Botosani; 4.421 loc. (1991). 4. Com. in jud. Cluj; 2.633 loc. (1991). Statie de c. f. 5. Com. in jud. Dolj 6.834 loc. (1991). Centru viticol.

CECENO-INGUSETIA (CECENO-INGUSA), rep. autonoma in Federatia Rusa (C.S.I.), in N M-tilor Caucaz, creata la 15 ian. 1934; 19,3 mii km²; 1,2 mil. loc. (1989). Cap.: Groznii. Expl. de petrol si gaze naturale. Prelucr. petrolului, intreprinderi chimice si forestiere. Cereale, pomicultura, viticultura. Cresterea intensiva a animalelor.

CEHO-SLOVACIA, Republica Federativa Ceha si Slovaca, stat in Europa Centrala; 127,9 mii km²; 15,64 mil. loc. (1989). Limbi oficiale: ceha si slovaca. Cap.: Praga. Orase pr.: Bratislava, Brno, Ostrava, Pizeň, Kosice, Olomouc. Este formata din doua republici federale: Cehia si Slovacia. Impartita in 10 reg. si doua orase autonome. Relieful de podis cuprinde 4/5 din supr. tarii. Trei reg. geografice sint bine conturate: Cehia, Moravia si Slovacia. Cehia cuprinde Pod. Boemiei cu alt. de 350-550 m, incadrat de M-tii Sudeti, Metalici, Padurea Boemiei Sumava, si in E Colinele Moraviei. Moravia, in partea centrala a tarii, este formata din depr. Ostrava (la N) si bazinul Moraviei (in S), culoar de trecere intre Oder si Dunare. Slovacia este predominant muntoasa: Carpatii Mici, Tatra Inalta (vf. Gerlachovka, 2.663 m alt. max. din C.) si Tatra Joasa, Beskizii de Vest si de Est, M-tii Metaliferi ai Slovaciei; in S Slovaciei se afla C. Dunarii si a Tisei. Ape importante: Dunarea (172 km) cu afl. sau Morava, Vah, Hron, apoi Oder si Labe (Elba) cu afl. sai Ohre si Vltava. Lacuri alpine in Tatra. Clima temperat-continentala cu influente oceanice in V. Resurse importante de carbune (mai ales lignit); rezerve mici de de min. de fier, metale neferoase, caolin, uraniu, nisipuri cuartoase s.a. C. are dezvoltata ind. energetica (carbuni 119 mil. t. 1989), a energiei electrice (86,1 miliarde Kw/h, 1989), siderurgica (15,5 mil t. otel si 10,1 mil. t. fonta, 1989), electrotehnica, material feroviar, avioane, autovehicule (279.600 buc., din care 188,4 mii autoturisme, 1989), masini-unelte, instalatii si utilaje ind., produse chimice, ciment (10,9 mil t. 1989); traditie in prod. de portelanuri, ceramica, sticlarie, prelucr. lemnului (creioane), textila, alim. (bere, zahar, carne, lactate), poligrafica, marochinarie, incalt. Terenuri arabile (39 %), pasuni si finete (12,9 %), paduri (36 %). Se cultiva griu (6,4 mil t. 1989), orz (3,55 mil t. 1989), secara, porumb (1 mil t., 1989), sfecla de zahar (6,4 mil. t. 1989), cartofi (3,2 mil. t. 1989), in, hamei, tutun, plante furajere. Pomicultura si viticultura. Crestere intensiva a animalelor: porcine (7,4 mil. capete, 1989), bovine (5,1, il. capete, 1989), ovine (1 mil. capete, 1989), pasari. Cf.: 13,3 mii km (dintre care 3.798 km electrificate, 1988). Cai rutiere non-urbane: 73.112 km (489 km autostrazi, 1989). Cai navigabile interioare: 483 km. Flota fluviala: 615.000 trb (1988). Moneda: 1 koruna (coroana) = 100 haleru. Exporta masini, utilaje si mijloace de transport (c. 60%), produse metalurgice, textile, incalt., bere, produse ceramice, coloranti si importa petrol si gaze naturale, produse chimice, masini si utilaj ind., min. de fier, produse siderurgice s.a. – Istoric. Locuit din timpuri stravechi de triburi celtice, terit. C. a fost ocupat in sec. 1 d. Hr. de triburi germanice: incepind din sec. 5 s-au asezat aici triburi ale slavilor de apus. In 623 a aparut primul stat al acestora (destramat in 658). In sec. 9 s-au pus bazele statului feudal, cunoscut in istorie sub numele statul Marilor Moravi, care a existat pina in anul 906, cind s-a destramat in urma atacurilor triburilor maghiare. In prima jumatate a sec. 11, Slovacia a fost inclusa in componenta statului ungar. Statul ceh, aparut la sfarsitul sec. 9, sub conducerea dinastiei Premysl, a devenit nucleul in jurul caruia s-a constituit, in a doua jumatate a sec. 12, regatul Cehiei (Boemiei), intrat ulterior in componenta „Sfintului Imperiu Roman”. In prima jumatate a sec. 15, in Cehia a avut loc miscarea cunoscuta sub numele de razboaiele husite (1419-1434). In sec. 16-17 Cehia si Slovacia au ajuns in stapinirea Habsburgilor. Infringerea rascoalei antihabsburgice (1618-1620), prolog la Razboiul de 30 de ani (1618-1648) a dus la pierderea totala a independentei Cehiei (care se bucurase de o oarecare autonomie in statul habsburgic). Lupta popoarelor ceh si slovac pentru independenta, impotriva asupririi feudale, s-a intensificat in sec. 17-19, culminind cu revolutia de la 1848-1849, reprimata cu cruzime. La 14 nov. 1918, dupa infringerea Austro-Ungariei in primul razboi mondial si ca urmare a luptei de eliberare nationala a popoarelor ceh si slovac, s-a format Republica Cehoslovaca independenta (presedinte Tomas Masaryk). In sept. 1938, in urma acordului de la Munchen, C. i-au fost rapite regiunile sudete, iar in nov. 1938 partea de sud a Slovaciei a fost anexata de Ungaria; in mart. 1939 tara a fost ocupata de Germania fascista. Hitleristii au infiintat pe terit. ceh asa numitul „Protectorat al Cehiei si Moraviei”, Slovacia fiind proclamata stat „independent”. In anii celui de-al doilea razboi mondial s-a desfasurat o puternica miscare de rezistenta, culminind cu insurectiile armate din Slovacia (1944) si Praga (1945). In luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei, alaturi de armata sovietica au participat si trupele romane. La 9 mai 1945, in urma insurectiei nationale, cu sprijinul armatei sovietice, Praga a fost eliberata de sub ocupatia germana. Edvard Benes (aflat in exil intre 1940 si 1945) a revenit in tara, preluind prerogativele prezidentiale (detinute pina in 1948). In alegerile generale din 1946, partidul comunist s-a plasat pe primul loc (38% din voturi). Guvernul de coalitie, prezidat de C. Gottwald s-a dezagregat prin demisia ministrilor ce s-au opus interventiilor sovietice in politica tarii si a metodelor brutale ale comunistilor. Criza politica a fost solutionata prin actiunile de forta ale partidului comunist, care si-a asigurat controlul puterii („Lovitura de la Praga” din 25 febr. 1948). Regimul comunist s-a caracterizat prin masuri represive, care au avut un larg spectru politic (de la executarea fostului secretar general al partidului comunist, R. Slansky, la arestarea arhiepiscopului de Praga, monseniorul Beran). Dificultatile economice si tensiunile politice au determinat schimbari majore in conducerea de partid si de stat. Noul secretar general al P.C.C., Al Dubcek (ales la 5 ian. 1968) a initiat o politica de reforma („Socialismul cu chip uman”), care a alertat Pactul de la Varsovia. Membrii acestuia, cu exceptia Romaniei, au invadat C. in noaptea de 20/21 aug. 1968 punind capat „Primaverii de la Praga”. La 1 ian. 1969, Republica Socialista Cehoslovaca a devenit stat federal compus din doua republici egale: Republica Socialista Ceha si Republica Socialista Slovaca. Politica represiva si stagnarea economica au provocat mari nemultumiri, care si-au gasit expresia in miscarea contestatara „Carta 77”. In 1989, in cadrul modificarilor majore petrecute in viata politica internationala si ca urmare a intensificarii nemultumirii poporului au avut loc manifestatii de strada in urma carora regimul comunist a fost inlaturat („revolutia de catifea”, nov. 1989). Alegerile generale din 1990 au fost cistigate in Cehia de Forumul Cetatenesc si in Slovacia de Opinia Publica impotriva Violentei, Vaclav Havel devenind presedintele republicii. Puterea executiva este detinuta de presedinte si un cabinet de ministri, iar cea legislativa de Adunarea Federala. Alegerile parlamentare din 5-6 iun. 1992 au fost castigate de Partidul Democrat Cetatenesc al lui Vaclav Klaus si de Miscarea pentru o Slovacie Democrata a lui Vladimir Meciar. Dupa patru runde de negocieri bilaterale (19-20 iun.) s-a semnat un acord politic care prevede declansarea procesului de separare a Ceho-Slovaciei in doua state independente incepind cu 1 ian. 1993. Presedintele Vaclav Havel, nereusind sa stopeze acest proces de destramare a statului federal, a demisionat la 20 iul. 1992.

CETATEA DE BALTA, com. in jud. Alba, pe Tirnava Mica; 3.406 loc. (1991). Expl. de gaze naturale si argile. Prefabricate din beton. Statie de c. f. Veche cetate, mentionata pentru prima oara in 1204; biserica reformata (sec. 13-15); castel construit in anii 1615-1624, refacut in sec. 18. Impreuna cu terit. inconjurator, a constituit, incepind din 1489, pina in timpul domniei lui Alexandru Lapusneanu, un apanaj al domnilor Moldovei.

CHILE [cile], stat in America de Sud, de-a lungul coastei Oc. Pacific; 756,9 mii km²; 12,96 mil. loc. (1989). Limba oficiala: spaniola. Cap.: Santiago. Orase pr.: Vina del Mar, Conception, Valparaiso, Talcahuano, Antofagasta. Populatie urbana: 83%. Este impartit in 12 regiuni si o regiune metropolitana. Tarmul Pacific (4.300 km in lungime) este dantelat si inalt, iar in S formeaza fiorduri insotite de numeroase insule. Relief muntos (Anzii chilieni), cu alt. ce depasesc frecvent 6.000 m, care inchide o depresiune, numita Valle Central, in S – cea mai productiva si populata zona a tarii. In N se afla desertul Atacama. Clima desertica in N (Arica este polul mondial al ariditatii), subtropicala in partea centrala si temperat-oceanica, in S. Expl. de petrol, gaze naturale, carbuni (2,1 mil. t, 1988), min. de fier (7,9 mil. t, 1988), salpetru, sare (865 mii t, 1987), guano (5,7 mil. t, 1987, locul 1 pe glob), aur (17.035 kg, 1987), argint, cupru (1,47 mii t, locul 2 pe glob), plumb, zinc, molibden (10.739 t, 1987) s.a. Ind. tarii produce energie electrica (16,9 miliarde kWh, 1988), otel, fonta, cupru blister (837 mii t, 1988), cupru rafinat (853,2 mii t, 1988), nave, anvelope (1,34 mil. buc., 1988), celuloza si hirtie, ciment, masini agricole, tesaturi de lina si bumbac, produse alim. (zahar, produse din carne, lactate) s.a. Se cultiva numai 5,8% din supr. tarii cu griu (1,8 mil. t, 1989), porumb, cartofi, sfecla de zahar (2,8 mil. t, 1989), orez, rapita, plante furajere. Pomicultura si viticultura se practica mai ales in centrul tarii. Cresterea animalelor: bovine (3,5 mil. capete, 1989), ovine (6,6 mil. capete, 1989), porcine, caprine, lame si alpaca. C. f.: 10,8 mii km. Cai rutiere: 79,2 mii km. Flota comerciala: 912,7 mii t (1988). Pescuit: 5,2 mil. t (1988). Moneda: 1 peso = 100 escudos. Exporta cupru (c. 40%), minereuri, produse agricole si alim., lemn si produse din lemn, celuloza si hirtie, produse chim. s.a. si importa produse chimice, petrol brut, echipament electric, autovehicule, produse textile, siderurgice, petroliere, echipament electronic s.a. – Istoric. Locuit din cele mai vechi timpuri de triburi amerindiene (araucani, alcalufi s.a.), terit. C., descoperit in 1520 de Magellan, a fost cucerit incepind cu sec. 16 de catre conchistadorii spanioli. In cursul Razboiului pentru Independenta Coloniilor Spaniole din America (1810-1826). C. si-a dobindit independenta (12 febr. 1818). In a doua jumatate a sec. 19 s-a intensificat patrunderea in C. a capitalului strain, in primul rind a celui englez. In urma razboiului din 1879-1884 impotriva statelor Peru si Bolivia, C. a dobindit intinse terit. bogate in salpetru. Dupa cel de-al doilea razboi mondial viata politica a C. se caracterizeaza prin polarizarea fortelor de stinga concretizata in crearea, in 1956, a Frontului de Actiune Populara (transformat in 1969 in Unitatea Poporului). In 1956 a fost creat Frontul Unitatii Populare. Dupa alegerile din 1970, Unitatea Populara a format guvernul, condus de de S. Allende Gossens, lider al Partidului Socialist din C. In urma loviturii de stat militare din 11 sept. 1973, S. Allende moare, parlamentul dizolvat, partidele politice si sindicatele sint interzise si se instituie un regim de dictatura militara in frunte cu generalul Augusto Pinochet. La plebiscitul din 5 oct. 1988, acesta sufera o mare infringere, ceea ce a dus la restaurarea democratiei o data cu alegerile generale din dec. 1989. Puterea executiva este exercitata de presedinte, care este si seful guvernului, iar cea legislativa de Congresul National.

CHINA, Republica Populara Chineza, stat in Asia cuprinzind o parte din Asia Centrala si din Asia Orientala, cu o larga iesire la Oc. Pacific (linia tarmurilor masoara 18 mii km); 9,6 mil. km² (locul 3 pe glob); 1,13 miliarde loc. (1989; tara cu cea mai numeroasa pop.), dintre care 93,3% chinezi (han). Limba de stat: chineza. Cap.: Beijing. Orase pr.: Shanghai, Tianjin, Shenyang, Wuhan, Guanghzou, Chongqing, Harbin, Chengdu, Nanjing, Xian, Dalian, Taibei, Jinan, Changchun, Taiyuan, Zhengzhou, Kunming, Lanzhou, Anshan, Qiqihar, Qingdao, Hangzhou. Este impartit in 23 de prov., cinci reg. autonome si trei orase de subordonare republicana. In functie de conditiile orohidrografice, de clima si vegetatie poate fi impartita in China de Est si China de Vest. In China de Est intra reg.: C. de Nord-Est, cu caracter muntos la extremitati si o intinsa cimpie interioara, clima temperata cu precipitatii de 750-1.000 mm/an si ierni aspre; C. de Nord drenata de fl. Huanghe (Fl. Galben) cuprinde Marele Podis de Loess (partial), Cimpia Chinei de Nord si M-tii Tzinlin; clima temperata de tranzitie; C. Centrala cuprinde o vasta cimpie valurita, traversata de fl. Chang-Jiang (fl. Albastru), o reg. muntoasa inalta (Alpii Sichuan au peste 7.000 m alt.) si Pod. Yunnan; clima subtropicala (media lunii ian. 6 ºC, cu precipitatii 750-2.000 mm/an); C. de Sud este o reg. muntoasa traversata de riuri scurte (exceptie fl. Xijiang/fl. Perlelor), in care zona litorala este bine populata; clima calda-musonica. Ins. Taiwan si Hainan au un relief variat, predominant muntos (alt. max. 4.500-5.000 m), cu inguste cimpii litorale. Clima tropicala musonica. In C. de Vest intra urmatoarele regiuni naturale: Tibet-Tsinghai (Xizang-Qinghai), cea mai intinsa si inalta, include sectorul de N al M-tii Himalaya (alt. max.: 8.848 m in vf. Chomolungma), cel estic al M-tilor Karakorum (vf. K₂ = Qogir Feng, 8.611 m), podisul Tibet (alt. medie: 5.000 m), bazinul endoreic Tsaidam (Qaidam Pendi, alt. minima: 2.700 m) si depr. Tsinghai (alt. minima: 3.200 m). Clima aspra cu precipitatii bogate in S si reduse in NV; Xinjiang, vasta zona endoreica in Asia Centrala, la N de M-tii Altin Tagh, cuprinde doua sectoare: Kashgaria (cu pustiul Taklimakan) si Jungaria, podis semidesertic prin care trecea odinioara celebrul „Drum al matasii”. Ele sint separate de M-tii Tian Shan (alt. max.: 6.995 m), sistem de munti lung de 2.500 km si in care unele depr. tectonice se afla sub nivelul marii (Turpan – 154 m). Ultima mare reg. a C. de Vest o reprezinta Mongolia interioara ce include sectoare ale M-tilor Marele Hingan, ale Marelui Podis de Loess si ale Desertului Gobi; clima rece, precipitatii reduse. Mari zacaminte de: carbune, min. de fier, mangan, petrol, sisturi bituminoase, metale neferoase, pretioase si rare, sare s.a. Ind. extractiva este bine dezvoltata: expl. de carbuni (946,5 mil. t, 1988, locul 1 pe glob), petrol (136,8 mil. t, 1988), gaze naturale (14,3 miliarde m³, 1988), min. de fier (154,4 mil. t, 1988, locul 2 pe glob), mangan, molibden, bauxita (2,4 mil. t, 1987), wolfram (18.000 t, 1987, locul 1 pe glob), cupru, nichel, vanadiu, stibiu, mercur, fosfati naturali (9 mil. t, 1987), sare (17,6 mil. t, 1987, locul 2 pe glob), jad. C. produce energie electrica (593,5 miliarde kWh, 1988), otel (59,1 mil. t, 1988), fonta (59,1 mil. t, 1988, locul 3 pe glob), utilaje ind., masini agricole, material feroviar, automobile si autocamioane, nave maritime si fluviale, produse electronice si electrotehnice, tractoare, aparate de precizie, produse chimice, ciment (204,4 mil. t, 1988, locul 1 pe glob), celuloza si hirtie, textile (4,52 mil. t fire de bumbac, 17,62 miliarde m tesaturi de bumbac, 1988, matase naturala, tesaturi din lina, covoare s.a.), conf. si tricotaje, produse alim. (ceai, tigarete, faina, conserve, ulei, zahar s.a.); ind. atomica si aerospatiala. Veche traditie in prod. mestesugareasca (sticla, portelanuri, obiecte de arta s.a.). Terenuri arabile reprezinta 9,7% din supr. tarii, pasunile 32,2%, iar padurile 12,2%. Se cultiva orez (179,4 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), griu (91 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), porumb (75,8 mil. t, 1989, locul 2 pe glob), gaolean, floarea-soarelui, rapita (5,4 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), soia (10,8 mil. t, 1989, locul 3 pe glob), cartofi (29,6 mil. t, 1989, locul 3 pe glob), batate (110,6 mil. t, 1988, locul 1 pe glob), arahide (5,4 mil. t, 1988, locul 1 pe glob), sfecla de zahar, trestie de zahar (55,3 mil. t, 1989), bumbac (11,76 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), ceai (590 mii t, 1989, locul 2 pe glob), iuta (565 mii t, 1989, locul 3 pe glob), camfor (75% din prod. mondiala), cafea, cacao, tutun (2,9 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), arbori de chinina, de cauciuc, banane (2,43 mil. t, 1989), ananas s.a. Pomicultura (inclusiv plantatii de citrice), legumicultura, viticultura. Cresterea animalelor (capete 1989): bovine (77,1 mil.), ovine (102,7 mil., locul 3 pe glob), porcine (349 mil., locul 1 pe glob), caprine (77,9 mil., locul 2 pe glob), cabaline (10,7 mil., locul 1 pe glob), pasari; sericicultura, pescuit (10,36 mil. t, 1988, locul 3 pe glob), vinatoare. C. f.: 88,6 mii km (inclusiv cele forestiere si speciale). Cai rutiere: c. 1 mil. km; cai navigabile interne: 136 mii km. Flota comerciala maritima: 19,36 mil. t (1988). Moneda: 1 yuan (= renminbi) = 100 fen. Exporta textile si conf. c. 25%, produse agricole si alim., petrol si prod. chimice, piei, bumbac, fosfati, masini si utilaje, metale s.a. si importa masini, utilaje si mijloace de transport (c. 1/3), semifabricate si materii prime ind., produse chimice, produse alim. s.a. – Istoric. Pe terit. C., locuit din timpuri stravechi, leagan al uneia dintre cele mai stralucite civilizatii antice (milen. 3 i. Hr.), s-a constituit in sec. 18 i. Hr. statul Shang, care in sec. 11 i. Hr. a fost cucerit de statul Zhou; acesta din urma s-a destramat in mai multe formatiuni de sine statatoare, unificate de-abia in sec. 3 i. Hr., sub dinastia Qin. In timpul dinastiei Han (206 i.Hr.-220 d. Hr.), C. a cunoscut o mare dezvoltare. Rascoala taraneasca a „Turbanelor galbene” (184 d. Hr.) a slabit statul chinez, care s-a destramat. S-a unificat din nou in 589 sub dinastia Sui, iar din 618 pina la inceputul sec. 10 sub dinastia Tang. Intre 1279 si 1368 C. a fost ocupata de mongoli. In timpul dinastiei Ming (1368-1644) a avut loc Marele Razboi Taranesc (1628-1645), inabusit cu ajutorul manciurienilor, care insa au cucerit intreaga tara, instaurind dominatia dinastiei Qing (1644-1911). In sec. 19, in urma celor doua „razboaie ale opiului” (1840-1842 si 1856-1860) si a incheierii unor tratate inrobitoare cu Marile Puteri, incepe patrunderea capitalului strain in C., amplificata, catre sfirsitul sec., dupa inabusirea rascoalei populare I-he-tuan. Revolutia din 1911-1913, condusa de Sun Zhongshan, a rasturnat dinastia manciuriana, C. devenind republica. In timpul primului razboi mondial s-a intensificat lupta antiimperialista si antifeudala. In 1921 a fost creat Partidul Comunist Chinez. In 1924-1927 s-a desfasurat primul razboi civil revolutionar, in care partidul Gomindan a colaborat cu P.C. Chinez impotriva fortelor conservatoare din nord. Insa, in 1927 conducatorii Gomindanului au adoptat o atitudine anticomunista. In cursul celui de-al doilea razboi civil revolutionar (1927-1937), comunistii chinezi au creat Armata Rosie Chineza si baze revolutionare la sate. In 1931, Japonia a ocupat partea de NE a Chinei, iar in 1937 a inceput un razboi pentru cucerirea intregii Chine. In timpul razboiului de eliberare (1937-1945) fortele armate create si conduse de P.C. Chinez au eliberat o mare parte a terit. ocupat de japonezi. In 1946 Gomindanul a intrerupt tratativele initiate de P.C. Chinez, in 1945, in vederea formarii unui guvern de coalitie, ceea ce a provocat al treilea razboi civil revolutionar (1946-1949), in cursul caruia Armata Populara de Eliberare a infrint fortele armate gomindaniste; ramasitele acestora s-au retras in ins. Taiwan. La 1 oct. 1949 a fost proclamata Republica Populara Chineza. In 1971 au fost restabilite drepturile R.P. Chineza la O.N.U. R.P. Chineza este un stat socialist; este unui dintre cei cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate al O.N.U. In 1954 a fost adoptata prima constitutie de tip socialist din istoria Chinei. Mao Zedung (Mao Tzedun) presedintele C.C. al P.C. Chinez a fost ales presedintele R.P. Chineza (1954). Incercarea de a forta dezvoltarea economica a tarii („Marele salt inainte”), intreprinsa intre anii 1958 si 1960, a esuat. In 1965 a fost lansata „Marea revolutie culturala proletara”, amplu program de indoctrinare a populatiei cu ideologia comunista in varianta maoista. „Revolutia culturala” a fost insotita de grave excese si acte de violenta impotriva celor considerati „adepti ai capitalismului” (in realitate adversarii extremismului stingist). Dupa moartea (1976) a lui Mao Zedong, grupul radicalilor stingisti condus de sotia sa („banda celor patru”) a fost inlaturat. Din 1982, conducatorul de fapt al tarii devine Deng Xiaoping, care lanseaza un amplu program de reforme, menit sa modernizeze structurile societatii chineze in cadrul mentinerii socialismului. Cererile formulate de studenti privind democratizarea vietii politice au fost insa respinse si manifestatiile acestora din Beijing reprimate dur (Piata Tiananmen, 3-4 iun. 1989). Pe plan extern, dupa o lunga perioada de tensiune si confruntare cu U.R.S.S., care a culminat cu incidente de frontiera (1969), a intervenit din 1986 o destindere, care a facut posibile vizite reciproce la cel mai inalt nivel de partid si de stat (1989, 1991). In C. are loc un amplu proces de modernizare a agriculturii, industriei, stiintei si tehnologiei; politica externa cunoaste o larga deschidere, prin stabilirea sau consilodarea relatiilor de cooperare politica, economica si culturala cu tarile industrializate si cu cele in curs de dezvoltare. Potrivit constitutiei, puterea executiva este detinuta de presedintele republicii si de Consiliul de Stat (guvernul), iar cea legislativa de Adunarea Nationala a Reprezentantilor Populari (intre sesiunile ei de Comitetul Permanent).

CIMPIA GERMANO-POLONEZA, cimpie in N Europei, intre riurile Weser si Bug. Scaldata la N de M. Nordului si M. Baltica, iar la S limitata de inaltimile prehercinice. Latime: 200 km in V si 400-500 km in E. Este acoperita cu sedimente fluvio-marine si in parte, cu depozite glaciare (argile morenice, nisipuri) cuaternare si fluvio-glaciar pronuntat in E. Alt. medii de 100-150 m. Strabatuta de Rin, Weser, Oder, Elba si Vistula. Zacaminte de petrol, gaze naturale, carbune brun, saruri de potasiu, sare gema si cupru.

CIMPIA INDO-GANGETICA, cimpie aluvionara intre M. Arabiei si G. Bengal (c. 3.000 de km lungime), marginita in N de masivele Suleiman, Himalaya si C********a Indo-Birmana, iar in S de Pod. Deccan. Strabatuta de fl. Indus si Gange cu afl. lor, cuprinde C. Gangelui, Punjab si Sind-Thar. Precipitatii bogate, musonice. Mare densitate de populatie (c. 400 mil. loc.) cu sapte orase de peste 1 mil. loc. (Lahore, Lyallpur, Karachi in Pakistan; Delhi, Kanpur in India; Dhaka, Chittagong in Bangladesh). Mare zona de cultura a griului, orezului, ceaiului si iutei. Intinse zone irigate. Zacaminte de petrol si gaze naturale.

CIMPIA SIBERIEI DE VEST, mare cimpie de acumulare in Asia Occidentala (Federatia Rusa), intre M. Kara la N, M-tii Altai si Pod. Kazahstan la S, M-tii Ural la V si Pod. Siberiei Centrale la E. Supr.: c. 3 mil. km². Alt.: 50-300 m. Climat continental excesiv. Strabatuta. de c. 2.000 de riuri (Obi, Irtis, Enisei) si cu numeroase lacuri, unele sarate si mlastini. Vegetatie de tundra, silvotundra, taiga si stepa; zacaminte de petrol si cele mai mari rezerve de gaze naturale ale lumii. Mare zona ind. (Novosibirsk, Omsk, Celeabinsk, Barnaul, Tomsk), iar la S o importanta reg. agricola cerealiera si de plante tehnice.

HIDROGEN (‹ fr. {i}; {s} hidro- + gr. gennao- „a produce”) s. n. Element chimic (H; nr. at. 1, m. at. 1,008, p. t. -259ºC, p. f. -252,8ºC). Gaz incolor, inodor, insipid, inflamabil, de 14,4 ori mai usor decat aerul. Este foarte raspandit, reprezentand peste 70% din materia Universului. H. se gaseste in natura atat in stare libera (in paturile superioare ale atmosferei, in unele gaze naturale), cat si sub forma de combinatii (apa, substantele organice etc.). Se combina cu multe elemente, formand hidruri. In combinatii functioneaza monovalent. Se obtine prin electroliza apei, prin descompunerea termica a metanului etc. Este intrebuintat in industrie, in numeroase sinteze (amoniac, carburanti etc.), precum si, recent, ca sursa alternativa de energie (automobile alimentate cu h.). A fost descoperit de H. Cavendish, in 1766. ◊ H. fosforat = combinatie a fosforului cu hidrogenul. Gaz incolor, foarte toxic, este un puternic agent reducator. Sin. fosfina. ◊ H. greu = deuteriu. ◊ H. sulfurat = combinatie a sulfului cu hidrogenul. Gaz incolor, cu miros de oua stricate, toxic, intrebuintat ca reactiv in chimia analitica. Sin. acid sulfhidric. ◊ Bomba cu h. v. bomba.

IRAQ (IRAK), Republica ~ (al-Jumhūriyah al-’Irāqῑyah), stat in SV Asiei, in Orientul Mijlociu, suprapunandu-se in mare parte Mesopotamiei antice; 434,1 mii km²; 19,9 mil. loc. (1994). Limba oficiala: araba. Religia: islamica (siiti – 62,5% si sunniti – 34,5%) c. 95%, catolica. Cap.: Bagdad (Baghdād). Or. pr.: Basra (Al-Basrah), Mosul (Al-Mawsil), Kirkūh, Al-Hillah etc. Este impartit in 15 guvernorate si 3 reg. autonome. Relieful prezinta 4 reg. naturale: in centru campia drenata de fl. Tigru si Eufrat, care se unesc si formeaza fl. Shatt al-Arab ce se varsa in G. Persic (campia concentreaza 75% din terenurile cultivate ale tarii); in N, o unitate colinara piemontana (vechea Asirie), cu precipitatii mai bogate; in V, campii desertice, sectoare ale desertului sirian; in NE M-tii Kurdistanului, prelungire nord-vestica a M-tilor Zagros din Iran. Clima subtropicala, cu ariditate accentuata, cu veri toride, fara precipitatii si ierni mai blande. Vegetatie de stepa cu tufisuri (in N si E) si plante xerofite si halofite (in S si V). I. dispune de mari rezerve de petrol (13,4 miliarde t, locul 3 pe glob), atat in N, cat si in S tarii. Expl. de petrol (36,7 mil. t, 1994), gaze naturale (124 miliarde m³), sulf, fosfati (1.000 mil. t), sare si zacaminte de cupru, crom si gips. Ind. produce: energie electrica (27,1 miliarde kWh, 1994), gaze lichefiate, derivate petroliere, otel, autovehicule, tractoare, aparate radio, televizoare, calculatoare, f*******e, acid sulfuric, ingrasaminte azotoase si fosfatice, ciment (2,5 mil. t, 1992), tesaturi de bumbac, lana, matase, in, textile si conf., covoare, produse alim. (lactate, zahar, carne, bere, tigarete etc.). Circa 75% din supr. tarii este neproductiva. Terenurile agricole reprezinta 21,7% din terit. tarii. Agricultura antreneaza 40% din populatia activa si asigura 15% din PIB. Se cultiva grau, orz, porumb, mei, orez, bumbac, tutun, susan, in, sfecla de zahar, fasole, linte; plantatii de curmali, citrice, vita de vie, maslini, trestie de zahar. Mari cantitati de legume (tomate 800 mii t, 1994, ceapa, cartofi, castraveti, vinete) si fructe (mere, piersici, prune). Se cresc ovine (6,3 mil. capete, 1994), caprine (1,1 mil. capete, 1994), asini, camile, bovine si bubaline (1,2 mil. capete, 1994), cabaline. Pescuit de peste si perle in G. Persic. C. f.: 2,0 mii km. Cai rutiere: 25,5 mii km; pipe-line-uri: peste 3 mii km. Flota comerciala: 1,6 mil. t. r. b. (tone-registru-brut) (1995). Moneda: 1 dinar = 1000 fils. Turism cu mari obiective antice: in N, vestigii ale civilizatiei asiriene (Ninive, Nimrud, Assour, Khorsābād), zona Babylon-Bagdad-Samarra (ultimele doua capitale ale Califatului Arab) cu minaretul elicoidal Malwiya din Samarra (sec. 9), in SE ruinele oraselor-state antice Ur, Lagash, Eridu s.a. Export: petrol si produse petroliere, curmale, ciment, tesaturi, ingrasaminte chimice, lana, piei, orz s.a. Import: utilaje ind. si mijloace de transport, produse alim., textile, chimice, cherestea, hartie, medicamente s.a. – Istoric. Sub numele de Mesopotamia, regiunea dintre Tigru si Eufrat, teritoriul I. a fost leaganul unor mari civilizatii ale Orientului Antic, precum cea akkadiana, asiriana, babiloniana si caldeeana. Cucerit succesiv de persi (539 i. Hr.), de Alexandru cel Mare (331 i. Hr.), parti (sec. 2 i.Hr.- 3 d. Hr.), Sasanizi (sec. 3-7) si arabi care, dupa victoria repurtata la al-Qadisiyya (637) asupra ostilor sasanide, au intemeiat aici importante orase (Basra, 638 si al-Kufa, 639). In timpul Abbasizilor (750-1258), I. a devenit provincia centrala a Imperiului Arab, califul al-Mansur fundand, in 762, orasul Bagdad, devenit noua capitala (de aceea statul s-a numit si Califatul de Bagdad). In ciuda unei dezvoltari economice si intelectuale remarcabile, I. a avut de suferit din cauza numeroaselor tulburari si revolte, precum si a dominatiei straine care a urmat: a Buizilor (din 945), a turcilor selgiucizi (din 1056), a mongolilor (din 1258), a Sefevizilor (din 1508) si a turcilor otomani (din 1534). In sec. 16-17, in cadrul razboaielor turco-persane, I. a fost obiect de disputa pana in 1639, cand Sefevizii au recunoscut adversarilor lor stapanirea asupra I., care s-a mentinut pana in 1917. Descoperirea unor zacaminte petrolifere (sf. sec. 19) la Mossul impulsioneaza dezvoltarea tarii. Ocupat de trupe britanice in timpul primului razboi mondial, este incredintat (1920) de Societatea Natiunilor, sub mandat, Marii Britanii. In 1921, I. este proclamat regat, avand ca suveran pe Faysāl ibn Hussain, din familia Hasemitilor. Cu toate ca isi proclama independenta la 3 oct. 1932, I. ramane sub o puternica influenta politica britanica si semneaza, in 1955, Pactul de la Bagdad (I., Arabia Saudita, Iordania) de orientare prooccidentala. In urma loviturii de stat din 14 iul. 1958 se instaureaza un regim militar (condus pana in 1963, de generalul Abd al-Karim Kassem), care aboleste monarhia, scoate I. din Pactul de la Bagdad si, prin partidul Baas, aflat la putere, adopta o linie politica radicala, panislamica. Are loc nationalizarea bancilor si a societatilor de asigurare, precum si distantarea de politica externa filooccidentala. Din 1979, puterea este preluata de vicepresedintele Consiliului Comandamentului Revolutiei, Saddam Hussein. Disputa teritoriala cu Iranul provoaca un indelungat si costisitor razboi iraniano-irakian (1980-1988), soldat cu distrugeri si numeroase victime. La 2 aug. 1990, I. invadeaza emiratul Kuweit, pe care il anexeaza (28 aug.), proclamandu-l a 19-a provincie. Condamnat de O.N.U. (care-i cere printr-o rezolutie ultimativa retragerea trupelor din emirat pana la 15 ian. 1991), I. este confruntat cu actiunea fortei multinationale, condusa de S.U.A., operatiunea „Furtuna in desert” (16 ian.-28 febr. 1991), care se incheie cu totala infrangere a I., obligat sa abandoneze Kuweitul (28 febr. 1991). Sanctiunile impuse de O.N.U. I. au generat mari dificultati economice, carora Saddam Hussein le-a facut fata prin consolidarea controlului personal asupra regimului si prin hartuielile asupra corpului de inspectori O.N.U., in incercarea de a obtine ridicarea sanctiunilor (1997), Actiunile separatistilor kurzi au agravat tensiunile interne si au atras incursiuni ale trupelor turce si crearea unei zone de excludere aeriana a trupelor irakiene in nordul I., locuit de kurzi si in sud, unde populatia siita este majoritara. Anii 1997-1998 au dus la o crestere a tensiunilor si la repetarea unor momente de criza, capabile sa duca la declansarea unui nou conflict militar in zona provocat de refuzul autoritatilor irakiene de a accepta controlul neingradit al inspectorilor O.N.U. la toate obiectivele presupuse de acestia a fi baze de fabricare a armelor de distrugere in masa (nucleare, bacteriologice etc.). Plecarea inspectorilor O.N.U., ca urmare a continuelor neintelegeri, a determinat reactia fortelor militare anglo-americane, care, incepand din noaptea de 16-17 dec. 1998, au bombardat, timp de patru nopti, anumite obiective din I. (operatiunea „Vulpea Desertului”). Republica prezidentiala, potrivit constitutiei din 22 sept. 1968. Activitatea legislativa este exercitata de presedinte, de Consiliul Comandamentului Revolutiei si de Adunarea Nationala, iar cea executiva, de Consiliul Comandamentului Revolutiei si un Consiliu de ministri, care are doar functii administrative.

CLUJ, jud. in NV Romaniei, in NV Transilvaniei, in bazinul Somesului Mic; 6.650 km² (2,80% din supr. tarii); 742.438 loc. (1991), din care 66,1% in mediul urban; densitate: 109,4 loc./km². Resed.: municipiul Cluj-Napoca. Orase: Dej si Turda (municipii), Cimpia Turzii, Gherla, Huedin. Comune: 74. Relief accidentat, constituit dintr-o zona muntoasa in V si SV, care ocupa c. 1/3 din supr. jud. (masivele Vladeasa, Gilau si Muntele Mare), si o alta, mai mare, de dealuri si podisuri in rest (Dealurile Clujului si Dejului, Feleac, Mahaceni, Girboului s.a., o parte din Pod. Somesan si din Cimpia Transilvaniei). Depr. intramontane si intradeluroase sint restrinse, dar sint reg. de mare densitate (depr. Huedin, Iara, Apahida, Bontida, Gilau, Dej, Turda, Cimpia Turzii). Clima este temperat-continentala, cu unele influente vestice, nord-vestice si sud-vestice. Temp. medie anuala variaza intre 8-9ºC in Pod. Transilvaniei si 2-6ºC in zona montana. Verile sint racoroase, iar iernile friguroase. Precipitatiile atmosferice insumeaza c. 600 mm anual in Pod. Somesan si 1.400 mm in munti. Vinturi dominante dinspre V si NV. Reteaua hidrografica pr. este reprezentata prin Somesu Mic (integral pe terit. jud. C. format prin unirea Somesului Cald si Somesul Rece), cu afl. Capus, Nadas, Borsa, Luna, Fizes, care strabate jud. pe directia SV-NE. Alte citeva cursuri de apa dreneaza partial terit. jud. C.: Somes, cursul sup. al Crisului Repede, Aries. Resurse naturale: min. de fier (Capusu Mic, Baisoara, Iara, Vlaha, Savadisla), gaze naturale (Puini, Geaca), carbune brun (Ticu), turba (Calatele), cuart (Muntele Mare), sare (Ocna Dejului, Cojocna), gips (Cheia, Leghia), feldspat (Valea Ierii), calcare dolonitice (Sandulesti, Tureni, Iara, Buru), granit (Muntele Mare), andezite si dacite (Poieni, Morlaca, Bologa, Iara, Sacuieu), nisipuri cuartoase (Girbau, Aghiresu s.a.), paduri si izv. cu ape minerale sulfatate, bicarbonatate, clorurate (Baita, Cojocna, Ocna Dejului, Someseni, Turda). Economia se caracterizeaza printr-o industrie diversificata, in care domina constr. de masini si prelucr. metalelor, 26% (utilaj greu, pentru telecomunicatii, pentru ind. textila si alim., material rulant feroviar si rutier, cazane s.a. la Cluj-Napoca) si metalurgia feroasa 9,9% (otel, laminate, sirma zincata, conductori electrici, cabluri de tractiune s.a., Cimpia Turzii, Cluj-Napoca). Alte ramuri ind. mai produc: energie electrica si termica (hidrocentralele Marisel, 220 MW si Tarnita, 45 MW, termocentralele de la Dej, Gherla, Cimpia Turzii), materiale abrazive si bujii (Cluj-Napoca), mase plastice, medicamente, cosmetice, soda caustica, antidaunatori, oxigen (Cluj-Napoca, Turda, Cimpia Turzii), mobila, placaje, furnire, cherestea (Cluj-Napoca, Gherla, Dej, Valea Ierii, Calatele s.a.), ciment, var, produse refractare, caramizi prefabricate din beton, sticla (Turda, Cluj-Napoca, Dej, Aghiresu, Cimpia Turzii), sticla de menaj si ceramica fina (Turda, Aghiresu, Cluj-Napoca, Cimpia Turzii, Gherla), celuloza si hirtie (Dej), conf. si tricotaje (Cluj-Napoca, Cimpia Turzii, Gherla, Dej, Huedin), incalt. (Cluj-Napoca), produse alim. Agricultura dispunea, in 1989, de 54.423 ha cultivate cu porumb, 52.297 ha cu griu si secara, 29.872 ha cu plante de nutret, apoi cartofi, sfecla de zahar, plante textile, tutun, legume s.a. Pomicultura (in special pruni si meri) este dezvoltata in Pod. Somesan, in arealul localit. Dej, Bobilna, Turda, Cluj-Napoca s.a. In 1990, sectorul zootehnic cuprindea 209,6 mii capete bovine (mai raspindite rasele Pinzgau si Baltata Romaneasca), 500,4 mii capete ovine, 346,8 mii capete porcine (mai ales Bazna si Marele alb) si 16,5 mii capete cabaline; avicultura; apicultura. Cai de comunicatie (1990): reteaua feroviara totalizeaza 259 km, din care 129 km electrificate, iar cea a drumurilor publice 2.447 km (din care 498 km modernizate), jud. C. fiind traversat de citeva magistrale feroviare si rutiere. Transporturile aeriene se realizeaza prin intermediul aeroportului „Someseni” din Cluj-Napoca. Unitatile de invatamint, cultura si arta cuprind trei universitati, doua academii, un institut politehnic si trei colegii (in total 26 de facultati), institute stiintifice de cercetari, filiale ale Academiei Romane, patru teatre dramatice (Cluj-Napoca, Turda), doua opere (romana si maghiara), filarmonica „Gheorghe Dima”, 432 scoli generale, 39 licee, 715 biblioteci, 152 cinematografe, muzee, case memoriale etc. Turism. Obiective naturale (Cheile Turzii, cu fenomene carstice – si raritati floristice, declarate monumente ale naturii), vestigii si locuri istorice (ruinele castrului roman de la Caseiu si ale cetatii Dabica, monumentul comemorativ de la Bobilna etc.), monumente (Biserica Sfintul Mihail, in stil gotic, sec. 14, casa „Matei Corvin”, biserica reformata, sec. 15, Palatul Banffy, sec. 18 etc. din Cluj-Napoca, Biserica de lemn din Aschileu s.a.), statiuni balneoclimaterice (Baita, Cojocna, Ocna Dejului, Someseni), case memoriale („Octavian Goga” la Ciucea, „Gheorghe Baritiu” la Jucu s.a.). Indicativ auto: Cj.

COBIA, com. in jud. Dimbovita; 3.474 loc. (1991). Expl. de petrol si gaze naturale. Biserica construita in 1572; decoratia exterioara este in intregime din caramida smaltuita policroma. Resed. com. este satul Gherghitesti.

COLUMBIA, stat in NV Americii de Sud; 1,14 mil. km²; 32,3 mil. loc. (1989). Limba oficiala: spaniola. Cap.: Bogota. Orase pr.: Medellin, Cali, Baranquilla. Este impartit in 23 departamente, patru intendencias, cinci comisarias si un district special. In vest se afla M-tii Anzii Columbieni, cu c**********e Occidentala, Centrala si Orientala, iar in E se dezvolta cimpia joasa, intinsa, a Amazonului, acoperita de savane si paduri ecuatoriale. In N cimpia dintre Anzi si tarmul M. Caraibilor, bine populata, dominata de masivul muntos izolat Sierra Nevada de Santa Marta (5.775 m alt. max. din C.). Clima calda si umeda, moderata de altitudine in reg. muntoasa. Expl. de petrol (20,4 mil. t, 1989), gaze naturale, aur (26.546 kg, 1987), huila (14,6 mil. t, 1987), platina, min. de fier, argint, fosfati, sulf, sare, caolin (1,2 mil. t, 1979) s.a. Terenurile cultivate (4,7% din suprafata tarii) sint ocupate de plantatii de cafea (975 mii ha, 664 mii t 1989, locul 2 pe glob), trestie de zahar (26 mil. t, 1989), banane (3,8 mil. t, 1989) si cacao; se mai cultiva orez (1,9 mil. t, 1989), porumb, bumbac (320 mii t, 1989), tutun, cartofi, soia, manioc s.a. Se cresc bovine (24,7 mil. capete, 1989), porcine (2,6 mil. capete, 1989), ovine (2,7 mil. capete, 1989). Pescuit: 84,8 mii t (1988). Ind. produce energie electrica (35,4 miliarde kWh, 1987), produse petroliere, otel, ciment (6,3 mil. t, 1988), autovehicule (60,9 mii buc., 1988), ingrasaminte chimice, cauciuc, hirtie, tesaturi, tigarete, zahar s.a. C. f.: 3,4 mii km. Cai rutiere: 106,2 mii km. Flota maritima comerciala: 585 mii t (1988). Moneda: 1 peso = 100 centavos. Exporta cafea (c. 1/3), petrol si produse petroliere (c 1/4), carbuni, banane, flori, textile s.a. si importa masini, utilaje si mijloace de transport (c. 40%), produse chimice, produse siderurgice, produse agroalim. s.a. – Istoric. Populat din timpuri stravechi de triburi de amerindieni, terit. C. a fost cucerit la inceputul sec. 16 de spanioli, care au infiintat aici (1538) colonia (din 1718 viceregat) Noua Granada. In cursul Razboiului pentru Independenta Coloniilor spaniole din America (1810-1826) a fost adoptata, la Bogota, Declaratia de Independenta (1813). Din 1819 Noua Granada a facut parte din Republica federativa Marea Columbie pina in 1830, cind s-a constituit Republica Noua Granada. In 1863 a fost proclamata constituirea Statelor Unite ale Columbiei (din 1886, Republica Columbia). In scopul obtinerii zonei viitorului Canal Panama, S.U.A. au organizat in 1903 o lovitura de stat in prov. Panama, in urma careia aceasta s-a despartit de C. Dupa cel de-al doilea razboi mondial viata politica s-a caracterizat prin incordari si confruntari, care din anii ’60 au luat si forma activitatilor de gherila, Din 1958 s-au succedat la guvern partidele conservator si liberal. Din 1989, autoritatile au declansat o campanie energica impotriva cartelurilor producatorilor de d*****i, care au ripostat prin acte teroriste. Seful statului si al cabinetului este presedintele republicii, Organul legislativ este Congresul National.

COLUMBIA BRITANICA (BRITSH COLUMBIA [britis cəlambiə]), prov. in V Canadei cu iesire la Oc. Pacific, cuprinzind si ins. Vancouver si Queen Charlotte; 929,7 mii km²; 3,04 mil. loc. (1989) Centrul ad-tiv: Victoria. Expl. forestiere, de carbune, argint, zinc, plumb, petrol si gaze naturale, cupru. Cereale, fructe. Cresterea bovinelor. Pescuit.

COLUMBUS [cəlambəs] 1. Oras in NE S.U.A., centru ad-tiv al statului Ohio; 1,34 mil. loc. (1988, cu suburbiile). Aeroport international. Expl. de huila, min. de fier si gaze naturale. Ind. metalurgica, chimica, constr. de vagoane, automobile, echipament electric, sticla, produse alim. Trei universitati; institut de tehnologie. 2. Oras in SE S.U.A. (Georgia); 239,4 mii loc. (1980, cu suburbiile). Metalurgie; tesaturi, ingrasaminte chimice, masini agricole, caramizi.

COMODORO RIVADAVIA, oras in Argentina centrala, port la Oc. Atlantic (C. de San Jorge); 96,8 mii loc. (1980). Expl. de petrol si gaze naturale. Rafinarii de petrol; metalurgia zincului si a cuprului. Universitate.

CROATIA (HRVATSKA), Republica ~, stat in SE Europei, in NV Pen. Balcanice, cu larga iesire la M. Adriatica; 56,5 mii km²; 4,68 mil. loc. (1989). Limba de stat: sirbo-croata. Cap.: Zagreb. Orase pr.: Split, Rijeka, Osijek. Relief foarte variat: in N Cimpia colinara a Slavoniei, in centru C. Savei, in SV Alpii Dinarici, iar de-a lungul M. Adriatice tarmul Dalmatiei cu numeroase ins. (Krk, Cres, Brac, Hvar, Korcula). In NV pen. calcaroasa Istria cu pod. Kras. Clima temperat-continentala in N cu precipitatii de 860 mm/an, cu nuante montane in Dinarici si mediteraneene in V de-a lungul litoralului. Riuri mari afl. ai Dunarii (Sava, iar la granita cu Ungaria, Drava). Expl. de antracit, petrol, gaze naturale, bauxita, mercur, sare marina. Intreprinderile industriale produc: energie electrica, fonta si otel, material rulant, aparataj electrotehnic, masini-unelte si mecanica fina, nave maritime, autovehicule, derivate petroliere, motoare Diesel, masini agricole, produse chimice (mase plastice, ingrasaminte), ciment si mat. de constr., produse din lemn (mobila, cherestea), hirtie, incalt., produse textile (tesaturi de lina si bumbac, confectii) si alim. (zahar, vinuri, conserve de peste). Se cultiva cereale (griu, porumb, orez, ovaz), plante tehnice (floarea-soarelui, sfecla de zahar, cinepa, ricin), cartofi si legume. Viticultura si pomicultura dezvoltate. Plantatii de citrice si maslini. Se cresc porcine, ovine si bovine pentru carne si lapte. Pescuit matirim costier. Navigatie intensa la M. Adriatica (porturi pr.: Split, Rijeka, Zadar, Sibenik, Dubrovnik). Aeroporturi pr.: Zagreb, Split. Turism in Dalmatia (statiuni balneoclimaterice) si in Alpii Dinarici (statiuni de sporturi de iarna). Istoric. In antic. terit. C. a fost locuit de iliri si apoi cucerit si romanizat, fiind inclus mai intii in prov. Panonia. Succesiv, in stapinirea ostrogotilor, slavilor, avarilor. Aici s-au stabilit triburile croate (sec. 7-8), ramura a slavilor de V, care se constituie intr-un stat in sec. 10. In 1102 C. formeaza o uniune dinastica cu Ungaria. Impreuna cu Slovenia, C. a fost cucerita de turci (sec. 16). In 1867, in cadrul dualismului austro-ungar, C. s-a unificat cu Ungaria. In 1918 a intrat in componenta Regatului Sirbilor, Croatilor si Slovenilor (din 1929, Iugoslavia). In 1941, in urma miscarii separatiste conduse de Ante Pavelic, C. se constituie intr-un stat independent. In 1946 reintra in componenta Iugoslaviei. Isi proclama independenta (1991). In urma acestui fapt a izbucnit un razboi civil, sustinut pe de o parte de Garda Nationala Croata si de cealalta de Armata Federala si militiile sirbesti din Krajina si Slavonia. S-au inregistrat numeroase victime si pagube materiale. In urma medierii O.N.U. si C.E.E. au fost semnate mai multe acorduri (15), ultimul, din dec. 1991, fiind respectat.

DACIAN, al treilea etaj al Pliocenului din SE Europei (Bazinul Dacic), caracterizat prin anumite specii de lamelibranhiate, gasteropode si mamifere; petrografic este reprezentat prin nisipuri cu intercalatii de gresii, marne si pietrisuri. In D. s-au produs eruptii de lave acide (M-tii Caliman) si de lave bazice (M-tii Harghita); D. din zona precarpatica prezinta zacaminte de lignit, petrol, gaze naturale, diatomit si asfalt.

DAKOTA DE NORD (NORTH [nɔ:θ] DAKOTA), stat in N S.U.A.; 183,1 mii km²; 635 mii loc. (1993). Centru ad-tiv: Bismarck. Expl. de petrol, gaze naturale si lignit. Grau, orz, cresterea bovinelor, porcinelor si ovinelor.

CORPUS CHRISTI [cɔ:pəs cristi], oras in SE S.U.A. (Texas), port intr-o laguna a Oc. Atlantic (G. Mexic), cu un trafic anual de 40 mil. t; 358 mii loc. (1988, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Expl. de petrol si gaze naturale. Prelucr. petrolului. Ind. chimica, a cimentului, aluminiului si zincului. Export de produse petroliere. Pescuit. Turism. Statiune balneoclimaterica. Universitate.

TABASCO, stat in SE Mexicului, cu iesire la G. Campeche; 25,3 mii km²; 1,9 mil. loc. (2005). Centrul ad-tiv: Villahermosa. Zacaminte de petrol si gaze naturale, puse in valoare incepand din deceniul 7 al sec. 20. Expl. forestiere. Porumb, trestie de zahar, plantatii de bananieri, arbori de cafea si de cacao s.a. Pescuit. Cresterea animalelor. Explorat in 1518 de Juan de Grijalva. A devenit stat federal in 1824.

RACIU, com. in jud. Mures, situata in zona de contact a colinelor Madarasului cu cele ale Comlodului, pe cursul superior al raului Lechinta; 3.676 loc. (2005). Halta de c. f. (in sateleR. si Sanmartinu de Campie). Nod rutier. Expl. de gaze naturale (in satele R. si Valea Uliesului). Satul R. apare mentionat documentar in 1305. In satul Sanmartinu de Campie, atestat documentar in 1329, se afla manastirea Sanmartin (de calugari) infiintata in sec. 13 sau inceputul sec. 14. Biserica actuala, de lemn, cu hramul Adormirii Maicii Domnului a fost construita la inceputul sec. 17, pe locul celei de zid (care a fost distrusa), refacuta in 1860 si restaurata in 1978. Manastirea a fost desfiintata in 1782 si reinfiintata in 1990.

RIUA [riau] (RIOUW [riou]), arhipelag indonezian in S Marii Chinei de Sud, intre ins. Sumatera si pen. Malacca, separat de statul Singapore prin str. Singapore, iar de ins. Sumatera prin str. Berhala; 5,9 mii km². Ins. pr.: Bintan, Batam, Rempang, Karimun. Relief deluros, granitic, cu alt max. de 722 m. Expl. forestiere, de petrol si gaze naturale, bauxita si staniu. Culturi de orez, porumb, ceai s.a. Plantatii de cocotieri, arbori de cafea, piper s.a. Explorat de olandezi in 1596 si controlat de acestia pana in sec. 18. Apartine Indoneziei din 1950.

IRAN Republica islamica ~ (al-Jomhūrῑ-ye Eslamῑ Irān), stat in SV Asiei, in Orientul Mijlociu, cu iesire la M. Caspica, G. Persic si G. Oman; 1,6 mil. km²; 65,8 mil. loc. (1994). Limba oficiala: persana (farsi). Religia: islamica (siiti) 99%. Cap.: Teheran (Tehrān). Orase pr.: Mashhad, Esfahān, Tabrῑz, Shῑrāz, Akwāz, Bākhtārān, Qom, Rasht, Hamadān. Este impartit in 24 provincii. Relieful este reprezentat printr-un podis central (pod. Iranului) cu alt. intre 300 m si 1.800 m, ocupat de doua deserturi intinse (Dasht-e-Kavῑr si Dasht-e-Lūt) si inconjurat de munti inalti: in N, lantul M-tilor Elburz (alt. max.: 5.604 m, vf. Demavend sau Damāvand), in NE Khurasan si in V si SV lantul M-tilor Zagros, continuat cu M-tii Zaristan si Fars. In NV se afla un sector al Pod. Armeniei. Climat subtropical continental excesiv, cu precipitatii reduse. Stre M. Caspica si G. Persic clima este mai umeda (500-1.000 mm/an). Retea hidrografica saraca (raul Karun, lacul Urmia). Vegetatie cu caracter stepic si semidesertic, cu exceptia reg. tarmurilor (paduri cu aspect tropical) si a versantului nordic al M-tilor Elburz (padure temperata). Economia tarii se bazeaza, in principal, pe exploatarea si prelucr. petrolului, care asigura 20% din PNB si peste 90% din exporturi. Expl. de petrol (171,3 mil. t, 1992, locul 4 in lume; rezerve: 12,6 miliarde t, 1994, locul 5 pe glob), de gaze naturale (54,9 mil. m³, 1995; rezerve: c. 14 miliarde, 14 miliarde m³, locul 2 pe glob), min. de mangan, crom, cupru, plumb, zinc, fier, nichel, antimoniu, argint, bauxita, magnezit, sulf, azbest, sare gema si huila. Ind. prelucratoare, in care este ocupata 1/3 din totalul populatiei active, produce: energie electrica (68,4 miliarde kwh, 1992), fonta, otel, aluminiu, cupru si plumb rafinat, autovehicule, tractoare, aparate radio, televizoare, f*******e, derivate din petrol (benzina 5,9 mil. t, 1992), ingrasaminte chimice, acid sulfuric, soda caustica, anvelope, ciment, tesaturi de lana si bumbac, sticlarie, piel. si incalt., zahar (866 mii t., 1992), produse lactate, bere, tigarete. Agricultura concentreaza c. 40% din populatia activa si asigura 20% din PNB, principalul sector fiind productia vegetala. Peste 50% din supr. tarii este neproductiva; 8,6% din supr. tarii (intre care c. 6 mil. ha irigate) se cultiva cu grau (11,5 mil. t, 1994), orez (2,7 mil. t, 1994), porumb, orz, mei, sorg, cartofi (2,85 mil. t, 1994), tutun, bumbac, sfecla de zahar (4,7 mil. t, 1994), trestie de zahar, soia, floarea-soarelui, in, susan, ricin, kenaf, legume (tomate 1,94 mil. t, 1994, fasole, mazare, ceapa, naut, linte), pepeni, fructe (mere 1,69 mil. t, 1994, locul 7 pe glob, pere, caise, migdale, alune, struguri, 1,88 mil. t, 1994, locul 7 pe glob); plantatii de citrice (lamai 640 mii t, 1994, locul 5 pe glob), curmali, ceai (75 mii t, 1994), smochini, maslini, fistic (locul 1 pe glob). Se cresc ovine (45,4 mil. capete, 1994, locul 4 pe glob), caprine (23,5 mil. capete, 1994), bovine (7,1 mil. capete, 1994), bubaline, asini si catari (2 mil. capete, 1994), camile. Pescuit: 344 mii t (1993). Veche traditie mestesugareasca (covoare persane, piel., ceramica). C. f.: 5,1 mii km. Cai rutiere: 151,1 mii km. Pipe-line-uri: 3,5 mii km. Flota comerciala: 6,7 mii t. r. b. (1995). Moneda: 1 rial = 100 dinari. Turism slab dezvoltat, dar cu obiective de importanta mondiala: locurile istorice au vestigii antice (indeosebi persane) cum sunt Persepolis cu imprejurimile, Susa, Pasargada, Damghan, Bam sau din perioada postsasanida (mai ales din sec. 11-18), Esfahān, Hamadān (ambele si cu vestigii persane), Shῑrāz, Tabrῑz, Bākhtārān, Mashhad, Yazd, apoi capitala Teheran (cu monumente vechi si moderne), tarmul M. Caspice cu statiuni balneoclimaterice (Ramsar, Babolsar) si de sporturi de iarna, lantul muntor Elburz etc. Export: petrol si produse petroliere, gaze naturale, bumbac, fructe, tesaturi (covoare), lana si piei, autovehicule. Import: masini, utilaje echipament ind., bunuri de lard consum, produse chimice si alim., animale vii etc. – Istoric. In mil. 3 i. Hr., in partea de SV a teritoriului I., s-a constituit statul Elam (cu capitala la Susa), legat si influentat de civilizatia mesopotamiana. Dupa stabilirea, in milen. 2 i. Hr., a indo-europenilor (mezii si persii), se constituie regatul mezilor (sec. 8 i. Hr.), supus de regele persilor, Cyrus II, care cucereste Media (550 i. Hr.), Lidia (547 i. Hr.) si Babilonul (539 i. Hr.) si pune bazele Imp. Persan, condus de dinastia Ahemenizilor. Sub Darius I, imperiul atinge maxima intindere teritoriala: din Tracia si Egipt pana la Ind, dar esueaza in incercarea de a supune Grecia (Razboaiele medice). Imp. Persan este cucerit (334-330 i. Hr.) de Alexandru Macedon, iar, dupa moartea acestuia, teritoriul devine o parte a Regatului Seleucid. In sec. 3 i. Hr., se constituie Regatul Partilor (240 i.Hr.-226 d. Hr.), care rivalizeaza cu Im p. Roman, apoi cu Imp. Bizantin. In urma cuceririi arabe (635-651), pe teritoriul persan se raspandeste religia islamica. Inclus in Califatul de Bagdad, a fost cucerit (1258) de catre mongoli. In perioada 1502-1736, sub dinastia Sefevizilor, se consolideaza pe teritoriul I. un stat care atinge apogeul sub Abbas cel Mare, iar siismul devine religie de stat. Sub dinastia Kajarā (1775-1925), ca urmare a declinului, Persia pierde intinse teritorii din N, ocupate de Rusia, si face obiectul Tratatului anglo-rus (1907), care delimiteaza zonele de influenta ale celor doua mari puteri. In 1908, au fost descoperite primele zacaminte petrolifere, facand din I. unul dintre cei mari exportatori de titei din lume. Un puternic curent novator si de emancipare nationala, culminand cu instituirea (1906) parlamentului (Mejlis), impiedica, dupa primul razboi mondial, transformarea tarii intr-un protectorat de facto britanic si al aduce pe tron pe Reza Khan (1925). Fondator al dinastiei Pahlavi, el schimba denumirea tarii in Iran (1935). Simpatizant al Germaniei naziste, Reza fost constrans sa abdice in favoarea fiului sau, Mohammad Reza, dupa ocuparea I. (1941) de trupe britanice si sovietice (evacuate in 1945-1946). Incercarea primului ministru M. Mossadegh de a elimina (1951-1953) capitalul strain din industria petroliera esueaza. In perioada 1965-1977, sahul lanseaza o ampla politica de modernizare (laicizarea sistemului de invatamant, drepturi egale pentru femei s.a.) si occidentalizare a I., ceea ce provoaca via nemultumire a clerului islamic, al carui exponentt devine ayatollahul Khomeini. Sub presiunea crescanda a opozitiei, care il acuza pe sah ca s-a indepartat de valorile traditionale islamice, acesta este silit sa paraseasca tara, iar puterea este preluata de Consiliul Revolutionar Islamic, in frunte cu Khomeini (1979). Noua constitutie, care intra in vigoare la 3 dec. 1979, proclama I. republica islamica. Relatiile I. cu S.U.A. cunosc o progresiva deteriorare, care culmineaza cu luarea ca ostatici a personalului ambasadei americane din Teheran (nov. 1979-ian. 1981). In I. se instaureaza un regim islamic fundamentalist, controlat de cler. Disputa teritoriala legata de posesia zonei Shatt al-Arab genereaza un lung si costisitor razboi cu Iraqul (1980-1988), soldat cu aproximativ un milion de victime. Dupa moartea lui Khomeini (3 iun. 1989), se accentueaza divergentele intre fundamentalisti si reformatori. Sprijinul acordat I. gruparilor fundamentaliste si antiisreraliene, indeosebi in Liban, a generat incordari in raporturile cu S.U.A. si Europa Occidentala. Alegerea in functia de presedinte al tarii (23 mai 1997) a lui M. Khatami, reprezentant al curentului moderat, a dus la un inceput de relaxare a relatiilor interne si internationale. Republica parlamentara, conform Constitutiei adoptate la 3 dec. 1979. Activitatea legislativa este exercitata de un parlament unicameral (Adunarea Consultativa Islamica – Mejlis) si de Consiliul pentru protectia Constitutiei numit de ayatollah, iar cea executiva, de un presedinte si un Consiliu de ministrii.

REGINA [ridʒainə], oras in S Canadei, centrul ad-tiv al prov. Saskatchewan (din 1905), situat in zona de prerie, pe Wascana Creek, pe autostrada Trans-Canadiana, la 160 km N de granita cu S.U.A.; 178,2 mii loc. (2003). Nod rutier. Aeroport Centru comercial al unei reg. cerealiere si de crestere a animalelor. Zacaminte de petrol si gaze naturale. Ind. siderurgica (otel si produse din otel), a constr. de masini agricole, de echipament pentru comunicatii si de aparate telefonice, chimica (ingrasaminte, vopsele), de prelucr. a lemnului, a mat. de constr. (ciment), hartiei, poligrafica si alim. Rafinarie de petrol. Reparatii feroviare. Universitate (1974). Muzeu de istorie naturala; Galeria de arta „Norman MacKenzie”; Orchestra simfonica; Teatru. Institut de Arta Aplicata si Stiinte. Lacul artificial Wascana (930 ha) situat in mijlocul parcului cu acelasi nume. Zona orasului a fost vizitata in 1857 de exploratorul britanic John Palliser, numind-o Wascana (nume derivat de la denumirea indienilor localnici – Oskana). Fondat in 1882 ca centrul ad-tiv al prov. Northwest Territories of Canada (1882-1905) pe linia de c. f. Trans-Canada (Canadian Pacific Railway) cu numele R. (denumire referitoare la regina Victoria a Marii Britanii). Distrus in mare parte de un ciclon in 1912, a fost refacut ulterior, mai ales dupa al Doilea Razboi Mondial a cunoscut o expansiune rapida.

SECUIENI 1. Com. in jud. Bacau, situata in NV colinelor Tutovei, in zona de contact cu Pod. Central Modovenesc, pe valea Morilor; 4.530 loc. (2005). Nod rutier. Bisericile cu acelasi hram – Sfintii Voievozi, in satele Ciuturesti (ante 1809) si Odobesti (ante 1809, rezidita in 1866) si bisericile de lemn cu acelasi hram – Sfintii Voievozi, in satele Tisa-Silvestri (1723, reparata in 1870) si S. (1778, reparata in 1893-1894). 2. Com. in jud. Harghita, situata in E pod. Tarnavelor, pe raul Tarnava Mare; 2.725 loc. (2005). Expl. de gaze naturale. In satul S., mentionat documentar in 1448, se afla o biserica unitariana (1812-1816), iar in satul Bodogaia, atestat documentar in 1333, o biserica ortodoxa din lemn (1700) si o biserica unitariana (1791-1796). Conacul „Kemeny” (sec. 18), in satul Eliseni. 3. Com. in jud. Neamt, situata in lunca si pe terasele de pe dr. raului Siret, la poalele Subcarpatilor Neamtului, pe valea Morilor; 3.542 loc. (2005). Statie de c. f. (in satul S.). Nod rutier. Statiune de cercetari agrozootehnice (in satul S.). In arealul satului S. a fost descoperit un cimitir de inhumatie (sec. 5-6) in care s-au gasit bratari din bronz si alte obiecte de podoaba. Bisericile Cuvioasa Parascheva (1762, cu pridvor adaugat in 1866), Sf. Nicolae (1830-1831, reparata in 1858 si 1892) si Sf. Nicolae (1869), in satele S., Bogzesti si Butnaresti. Biserica de lemn Sfintii Voievozi (1866-1873, reconstruita in 1902-1903), in satul Barjoveni. 4. V. Saac.

FINTA, com. in jud. Dambovita; 4.736 loc. (1995). Expl. de gaze naturale. Resed. com. este satul Finta Mare. Satul Finta, atestat documentar in 1494. Aici a avut loc, in mai 1653, o lupta in care oastea Tarii Romanesti, condusa de Matei Basarab, a infrant oastea moldo-cazaca, condusa de Vasile Lupu si Timus Hmelnitki.

SASKATCHEWAN [səskætʃiuən] 1. Rau in partea central-sudica a Canadei; 1.939 km (de la izv. raului Bow); supr. bazinului hidrografic: 383 mii km². Se formeaza prin unirea (la 50 km E de orasul Prince Albert) a raului S. de Sud (1.392 km) cu raul S. de Nord (1.287 km) si se varsa in lacul Cedar din complexul lacustru Winnipeg, in aval de localitatea The Pass. Raul S. de N izvoraste din ghetarul Columbia din m-tii Columbiei (M-tii Stancosi) si trece prin Edmonton, iar S. de Sud se formeaza prin confl. raurilor Bow si Oldman, care izvorasc din lacul Grassy (M-tii Stancosi), si trec prin Saskatoon. Pe raul S. de Sud a fost construit barajul Gardiner (1958-1967), in amonte de orasul Outlook, in urma caruia s-a format lacul de acumulare Diefenbaker (4 miliarde m³) ale carui ape pun in miscare turbinele unei hidrocentrale. Navigabil. pe 1.450 km. Irigatii (c. 400.000 ha). Ingheata in iernile geroase pe perioada nov.-apr. Raul S. a fost descoperit in 1691 de Henry Kelsey. 2. Provincie in partea central-sudica a Canadei, cu relief de campie, strabatuta de raul omonim; 651,1 mii km²; 994,8 mii loc. (2003). Partea sudica intra in zona de preerie; in N paduri, lacuri si mlastini. Centrul ad-tiv: Regina. Expl. de petrol, gaze naturale, uraniu, lignit, aur, argint, nichel, crom, plumb, sare s.a. Expl. forestiere. Culturi de cereale. Cresterea bovinelor, ovinelor, porcinelor. Creata in 1905.

SAXONIA INFERIOARA (NIEDERSACHSEN [ni:dərzaxsən]), land in NNV Germaniei, pe fl. Waser; 47,6 mii km²; 7,9 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv: Hanovra (Hannover). Zacaminte de petrol, min. de fier si gaze naturale. Culturi de cereale, sfecla de zahar, in, canepa s.a. Cresterea animalelor.

SACEL 1. Com. in jud. Harghita, situata in E pod. Tarnavelor; 1.377 loc. (2005). Expl. de gaze naturale (in satul S.). Satul S. apare mentionat documentar in 1453. In satul Soimusu Mic se afla o biserica din sec. 13 (azi biserica reformata), cu unele refaceri din sec. 15. 2. Com. in jud. Maramures, situata in SE depr. Maramures, la poalele NV ale m-tilor Rodnei, pe cursul superior al raului Iza, in zona pasului Setref; 3.731 loc. (2005). Statie de c. f. Expl. de gresii si calcar. Vechi centru de ceramica rosie, nesmaltuita, decorata cu linii negre sinuoase. In satul S., atestat documentar in 1453, se afla o biserica de lemn cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel (1728) si una de zid cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (1910). Rezervatia naturala Pestera si izbucul Izvorul Albastru al Izei, inclusa in Parcul National al m-tilor Rodnei.

SARATOV, oras in V Federatiei Ruse, situat pe dr. cursului mijlociu al fl. Volga, la 720 km SE de Moscova; 873,5 mii loc. (2002). Port fluvial. Aeroport. Nod de comunicatii. Expl. de petrol si gaze naturale. Santier naval. Rafinarie de petrol. Constr. de avioane, tractoare, generatoare electrice, masini-unelte, instrumente de precizie, macarale, aparataj electrotehnic, utilaje pentru constructii, f*******e s.a. Ind. chimica (ingrasaminte, cauciuc sintetic, lacuri, coloranti, alcool sintetic, fibre sintetice, acetona, sulfat de amoniu s.a.), a mat. de constr., incaltamintei, de prelucr. a lemnului si alim. (ulei vegetal, faina s.a.). Centrala nucleara (Balakova); hidrocentrala (1960). Piata pentru cereale. Doua universitati; Conservator; Opera; Teatru; Galerie de pictura, amenajata in vechea casa Radiscev. Catedrala Sf. Treime (sfarsitul sec. 17), in stil baroc; catedrala Aleksandr Nevski (sec. 19). Pod rutier peste Volga (2,8 km lungime), dat in folosinta in 1965, unul dintre cele mai mari din Europa. Fondat in 1590 la malul stg. al fl. Volga. In urma razboiului taranesc (1670-1671), condus de cazacul Stepan Razin, asezarea a fost distrusa, fiind reconstruita pe malul dr. al fl. Volga.

SANTA CRUZ. 1. (NENDO sau NDENI), arh. vulcanic si coraligen in SV Oc. Pacific (Melanezia), in statul insular Solomon, situat la 402 km E de arh. Solomon; 938 km². Ins. pr.: Santa Cruz (Nendo sau Ndeni), Utupua, Vanikoro. Plantatii de cocotieri. Pescuit. Descoperit in 1595 de exploratorul spaniol Alvaro de Mendana de Neira. 2. V. Saint Croix. 3. Prov. in extremitatea de S a Argentinei, in Patagonia, extinsa intre Oc. Atlantic in E si C********a Andina in V, la granita cu Chile; 243,9 mii km²; 196,9 mii loc. (2001). Centrul ad-tiv: Rio Gallegos. Afectata de vanturi si furtuni frecvente. Cresterea ovinelor. Paduri, lacuri glaciare. Turism. Parcurile nationale Los Glaciares (4,5 mii km²) si Perito Moreno (1,2 mii km²). Padure pietrificata, declarata monument al naturii (1954), extinsa pe 35 km². 4. (numele complet: SANTA CRUZ DE LA SIERRA), oras in partea central-estica a Boliviei, pe raul Piray, la 480 km SE de La Paz si 290 km NE de Sucre; centrul ad-tiv al departamentului Santa Cruz; 1,1 mil. loc. (2001). Aeroportul Viru-Viru. Nod rutier. Expl. de petrol, gaze naturale, min. de fier si de mangan. Rafinarie de petrol. Ind. petrochimica, de prelucr. a lemnului, textila, pielariei si alim. (ulei de soia, zahar, rom, preparate din carne si lapte, alcool). Centru comercial si piata agricola pentru cafea, cacao, tutun, orz, soia, trestie de zahar, fructe, bovine. Universitate (1879). Fundat in 1561 de conchistadorul spaniol Nuno de Chavez pe locul azi al orasului San Jose de Chiquitos, a fost nevoit sa se mute pe vatra actuala in 1595 din cauza atacului amerindienilor. In 1811 locuitorii S.C. si-au proclamat independenta fata de Spania.

PAD (PO) 1. Fluviu in N Italiei; 620 km; supr. baz.: 74,9 mii km². Izv. din Alpii Cotici, strabate o campie joasa, unde primeste numerosi afluenti (Dora Baltea, Dora Riparia, Tanaro), trece prin Piacenza si Cremona si se varsa in M. Adriatica printr-o delta intinsa, cu sase brate principale. Regim hidrologic variabil; provoaca uneori inundatii. Indiguit pe lungimi mari. Navigabil de la Torino. 2. Campia Padului, campie aluviala si piemontana in Italia, strabatuta axial de fl. P. si transversal de Adige, situata intre Alpi, Apenini si Alpii Dinarici. S-a format prin colmatarea unui vechi golf al M. Adriatice cu aluviuni transportate de rauri din Alpi si Apenini. Alt. de 0-100 m in partea centrala si pana la 500 m la contactul cu versantii muntilor; se termin spre M. Adriatica printr-o campie deltaica (delta P. unita cu a Adigelui) si un tarm lagunar (lagunele Venetiei si lagunele Cornachio). Subdiviziuni: C. Piemontului, (v. Piemonte), C. Lombardiei, C. Venetiei (C. Veneto) si c. Emiliei. Intens utilizata agricol (grau, porumb, orez, vita de vie). Zacaminte de gaze naturale, petrol, saruri de potasiu.

PADINA, com. in jud. Buzau, situata in campia Baraganului; 4.840 loc. (2003). Expl. de gaze naturale. Viticultura.

ORTISOARA, com. in jud. Timis, situata in C. Vingai; 3.885 loc. (2003). Statii de c. f. (in satele O. si Calacea). Nod rutier. Expl. de petrol si gaze naturale (Calacea). Statiune balneoclimaterica (in satul Calacea). In satul O., mentionat documentar in 1318, se afla o biserica romano-catolica din sec. 18.

A GAZIFICA gazific tranz. 1) (combustibilii solizi sau lichizi) A transforma in combustibil gazos. 2) (localitati, spatii locative, intreprinderi etc.) A asigura cu gaz natural. /<fr. gazeifier

DENITROGENARE s. f. extragere partiala a azotului prezent in gazul natural. (dupa fr. denitrogenation)

GAZODUCT s. n. conducta pentru transportul gazelor naturale. (< fr. gazoduc)

BAKU, cap. Azerbaidjanului, in Pen. Apseron, port la M. Caspica; 2,02 mil. loc. (1989, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport Centru ind. (rafinarea si chimizarea petrolului si a gazelor naturale, constr. navale, utilaj petrolier, ciment, siderurgie, aluminiu, aparataj electrotehnic, produse din bumbac, matase, conserve de peste) si cultural (universitate, 1920, academie de stiinte). Studiouri cinematografice. Metrou (din 1967). Monumente numeroase: minaretul Sinik-Kala (sec. 11), castelul Sirvan-Sah (sec. 15). Muzee. Cunoscut din sec. 5. Din 1747, cap. Hanatului de B.; din 1806 a intrat in componenta Rusiei.

CALGARY [kælgəri], oras in S Canadei (Alberta), la poalele M-tilor Stincosi; 724,8 mii loc. (1990, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Centrul unui mare bazin de expl. a petrolului si gazelor naturale. Piata pentru griu si vite. Metalurgie; prelucr. petrolului. Ind. lemnului, mat. de constr. (ciment, caramizi), chimica, a carnii. Universitate. Locul de desfasurare a celei de-a XIII-a editii a Jocurilor Olimpice de iarna (1988).

CHIMIZARE (‹ chimie) s. f. Ansamblul reactiilor si proceselor fizico-chimice prin care materii prime – utilizate conventional pentru alte scopuri, uzual drept combustibili – sint convertite in produse chimice. Se supun c. titeiul, gazele naturale, carbunii, stuful, lemnul, paiele, sarea. Prin c. se obtin cauciuc sintetic, fibre sintetice si artificiale, materiale plastice etc. ♦ C. agriculturii = folosirea intensiva a ingrasamintelor chimice, insectofungicidelor, biostimulatorilor etc. in scopul cresterii eficientei agricole.

GRIZU s. (reg.) tanat. (~ este un amestec natural de gaze.)

CARBOGAZOS, -OASA adj. (despre ape naturale) care contine gaz carbonic. (< fr. carbogazeux)

PNEUMATOZA s. f. acumulare de gaze in cavitatile naturale, in organe sau tesuturi. (< fr. pneumatose)

PROPAN n. gaz incolor si inodor, inflamabil, aflat in stare naturala in titei sau obtinut in urma cracarii, avand diferite intrebuintari (drept combustibil pentru uzul casnic, in industria chimica etc.). /<fr. propane

RETENTIE, retentii, s. f. 1. Oprire, retinere. ◊ (Jur.) Drept de retentie = drept pe care il are creditorul de a pastra un gaj pana la achitarea completa a datoriei de catre debitor. 2. Acumulare a apei pe calea unui curs de apa, in bazine special amenajate. 3. Retinere si acumulare in organism a unor substante (lichide sau gaze) care in mod obisnuit sunt eliminate prin orificiile naturale. 4. (Chim.) Proprietate a unor substante de a incetini evaporarea solventului cu care au fost amestecate omogen. [Var.: retentiune s. f.] – Din fr. retention, lat. retentio, -onis.

CALCE¹ (lat. calx, calcis) 1. Oxid de calciu. ♦ C. sodata = amestec de oxid de calciu cu 5-20% hidroxid de sodiu, care absoarbe dioxidul de carbon si vaporii de apa din aer; folosita la uscarea gazelor, la umplerea extinctoarelor. 2. Material refractar obtinut prin calcinarea carbonatului de calciu natural (calcar, calcit, marmura etc.).

TORIU (‹ fr. {i}; {s} n. pr. Thor) s. n. Element radioactiv (Th; nr. at. 90, m. at. 232,038) din grupa actinoidelor. Este un metal cenusiu, greu, ductil. Se gaseste in natura in monazit, in torit si torianit. In combinatii este tetravalent. T. natural este primul element al seriei radioactive naturale a toriului. Utilizat la fabricarea sitelor pentru lampile de iluminat cu gaz aerian, pentru activarea filamentelor tuburilor electronice etc. Prin bombardarea lui neutroni se obtine izotopul de masa atomica 233 al uraniului, intrebuintat drept combustibil nuclear. A fost descoperit de J.J. Berzelius in 1828.

HUILA, huile, s. f. Carbune natural negru, compact, dur, sfaramicios si lucios, intrebuintat drept combustibil, precum si in industrie, la fabricarea cocsului metalurgic, la extragerea gazului de iluminat si a gudroanelor. – Din fr. houille.

EXPLOATARE, exploatari, s. f. Actiunea de a exploata si rezultatul ei. 1. (In teoria marxista) Insusirea fara echivalent a unei parti din munca producatorilor nemijlociti de catre cei ce dispun de mijloace de productie. 2. Exploatatie. 3. Totalitatea lucrarilor de punere in valoare a unui bun natural sau a unui sistem tehnic. ♦ Totalitatea operatiilor care constituie procesul tehnologic de extragere a substantelor minerale utile, a rocilor, a titeiului sau a gazelor. ◊ Exploatare la zi = metoda de extragere a substantelor minerale utile in care procesul tehnologic se efectueaza sub cerul liber; cariera. ♦ Loc de unde se exploateaza o substanta utila, un material folositor. 4. Fig. Faptul de a profita, de a trage folos in mod abuziv. – V. exploata.

ILUMINAT, -A (‹ ilumina) adj., s. n. I. Adj. 1. (Despre incaperi, straiz etc.) Luminat artificial. 2. Fig. (Despre fata, ochi) Care radiaza (de veselie, de inteligenta etc.). ◊ Inspirat. II. S. n. Producere si raspandire a luminii in vederea asigurarii conditiilor pentru desfasurarea normala a activitatii omenesti. ◊ I. natural = i. produs de lumina zilei, datorita luminii solare directe si a celei difuze. ◊ I. artificial = i. realizat cu ajutorul surselor de lumina artificiala: lampi electrice, lampi cu gaz de iluminat, lampi cu petrol, lumanari etc. ◊ I. direct = i. prin care peste 90% din fluxul luminos produs de o sursa este indreptat direct spre suprafata de lucru. ◊ I. indirect = i. prin care peste 90% din fluxul luminos este indreptat spre plafon, realizandu-se o raspandire uniforma a luminii, fara umbre; utilizat in salile de lectura, in salile de desen etc.

MIGRATIUNE, migratiuni, s. f. 1. Deplasare in masa a unor triburi sau a unor populatii de pe un teritoriu pe altul, determinata de factori economici, sociali, politici sau naturali; migrare. 2. Deplasare in masa a unor animale dintr-o regiune intr-alta, in vederea reproducerii, a cautarii de hrana etc.; migrare. 3. (In sintagmele) Migratiunea petrolului (sau titeiului) = proces de deplasare a petrolului si a gazelor asociate din zacamantul in care au luat nastere in roci, in zone subterane straine. [Pr.:-ti-u-. – Var.: migratie s. f.] – Din fr. migration, lat. migratio, -onis.

REVERBERATIE, reverberatii, s. f. 1. Persistenta a unui sunet intr-o incapere inchisa, datorita reflexiei, dupa ce izvorul sonor a incetat sa mai emita unde. ◊ Reverberatie artificiala = realizare cu mijloace acustice, electromagnetice, electromecanice sau electrice a unor efecte asemanatoare celor determinate de reverberatia (1) naturala. 2. Reflexie a luminii. 3. Reflexie repetata a caldurii pe peretii unui focar sau ai unui cuptor special. ◊ Cuptor cu reverberatie = cuptor cu acoperisul boltit, captusit cu caramida refractara, in care incalzirea materialului se face prin contactul cu gazele de ardere si prin radiere din acoperisul boltit. – Din fr. reverberation.

SIFON¹ s. n. 1. tub curbat sub forma de U intors, pentru a transversa un lichid intre doua niveluri diferite. 2. piesa de metal, de portelan etc. care se monteaza pe o conducta de canalizare cu scopul de a opri trecerea gazelor din canal in instalatie. 3. butelie de sticla pentru apa gazoasa; apa insasi. 4. aparat pentru spalarea cu presiune a anumitor cavitati ale corpului. 5. organ in forma de tub sau de palnie, la cefalopode, servind pentru locomotie sau hranire. 6. canal natural de forma literei U intors prin care sunt drenate apele din grote sau din alte goluri subterane. (< fr., gr. siphon, germ. Siphon)

SIFON s.n. 1. Tub curbat sub forma de U intors, folosit pentru a transvaza un lichid intre doua niveluri diferite. 2. Piesa de metal, de portelan etc. care se monteaza pe o conducta de canalizare cu scopul de a opri trecerea gazelor din canal in instalatie. 3. Butelie de sticla pentru apa gazoasa. ♦ Apa gazoasa dintr-o astfel de butelie. 4. Aparat pentru spalarea cu presiune a anumitor cavitati ale corpului. 5. Organ al cefalopodelor in forma de tub, care serveste pentru locomotie. 6. Canal natural de forma literei U intors prin care sunt drenate apele din grote sau din alte goluri subterane. [< fr. siphon, cf. lat., gr. siphon].

PETROL s. n. 1. Roca sedimentara lichida, uleioasa, de culoare bruna-negricioasa, mai rar galbuie, cu reflexe albastre-verzui, cu miros specific, formata dintr-un amestec natural de hidrocarburi si de alti compusi organici, care se extrage din pamant si care serveste drept materie prima in industria chimica; titei. ◊ Petrol sintetic = combustibil cu proprietati asemanatoare cu cele ale titeiului, obtinut pe cale sintetica din carbune sau din oxid de carbon, prin hidrogenare catalitica. 2. Derivat lichid al petrolului (1), folosit la arderea in lampi cu fitil pentru iluminat sau incalzit; gaz. – Din fr. petrole.