FIERBINTE, fierbinti, adj. 1. Care are o temperatura ridicata, care raspandeste o caldura puternica; foarte cald, arzator. 2. Fig. (Despre sentimentele oamenilor si manifestarea lor exterioara; adesea adverbial) Foarte puternic, adanc, aprins, infocat. ♦ (Rar; despre culori) Aprins, viu. – Lat. fervens, -ntis.

CLOCOTIT, -A, clocotiti, -te, adj. (Despre lichide sau materii lichefiate) Care fierbe sau a fiert in clocote (1); p. ext. foarte cald, fierbinte. – V. clocoti.

RACOARE, (3) racori, s. f. 1. Temperatura usor scazuta, frig moderat; racoreala. ◊ Loc. adv. (De) la racoare = (de) la un loc umbrit, racoros. Pe racoare = pe vreme racoroasa, cand nu este inca foarte cald. ◊ Expr. (Fam.) La racoare = la inchisoare. 2. Senzatie de raceala pe care o produc unele obiecte la atingere. 3. (De obicei la pl.) Senzatie de frig provocata de o stare patologica sau emotiva; fior. ◊ Expr. A baga (pe cineva) in racori (sau in toate racorile) = a speria tare, a ingrozi pe cineva. – Din rece.

FIERBINTE ~ti adj. 1) Care are temperatura ridicata; care degaja multa caldura; foarte cald. Ceai ~ . 2) si adverbial fig. (despre manifestari ale oamenilor) Care are o intensitate deosebita. Dragoste ~. 3) (despre persoane) Care este plin de energie, de temperament. [Sil. fier-bin-] /<lat. fervens, ~ntis

TORID ~da (~zi, ~de) 1) Care este foarte cald; de o caldura extrema; arzator; dogoritor. Clima ~da. 2) Care radiaza caldura excesiva; arzator; dogoritor. Soare ~. /<fr. torride, lat. torridus

SIMUN s.n. Vant puternic, uscat si foarte cald, care bate in Sahara si in Arabia de la sud catre nord. [< fr. simoun, cf. ar. samun].

SIMUN s. n. vant puternic, uscat si foarte cald, care bate in Sahara, in Arabia si Egipt de la sud catre nord. (< fr. simoun)

CALARASI 1. Municipiu in SE Romaniei, port pe stg. bratului Borcea, resed. jud, cu acelasi nume; 75.933 loc. (1991). Combinat siderurgic; combinat de celuloza (din paie) si hirtie; fabrici de conf., de prefabricate din beton si de produse alim. (zahar, preparate din carne si lapte, vinuri si bauturi alcoolice, panificatie); reparatii de masini si utilaje agricole. Muzeu de istorie si arheologie; cladirea primariei (1895), in stil neoclasic. Mentionat documentar ca sat (Lichiresti) in sec. 17, devine oras in 1832. Declarat municipiu in 1968. 2. Jud. in SE Romaniei, in E C. Romane, pe stg. Dunarii, la granita cu Bulgaria; 5.074 km² (2,14% din supr. tarii); 340.320 loc. (1991), din care 38,3% in mediul urban; densitate: 71,6 loc./km². Resed.: municipiul Calarasi. Orase: Budesti, Fundulea, Lehliu-Gara, Oltenita. Comune: 48. Relief in exclusivitate de cimpie (Baraganul sudic sau al Ialomitei), cu inclinare usoara NV-SE, cuprinzind terasele si luncile Dunarii si Argesului. Monotonia cimpiei este intrerupta pe alocuri de crovuri si vai inguste adincite in patura de loess. Clima temperat-continentala, cu veri foarte calde si ierni reci, marcate uneori de viscole puternice. Temp. medie anuala este de 11,3ºC. Precipitatiile atmosferice medii anuale insumeaza 540 mm. Vinturile predominante au directie N-NE si V-SV. Reteaua hidrografica este tributara in intregime Dunarii, care formeaza limita de S si E a jud. pe 145 km. Riurile sint reprezentate prin Arges, Dimbovita, Motistea, Rasa si Pasarea. Resurse naturale: gaze naturale (Postavari), argile (Budesti), nisipuri, pietrisuri. Economia. In 1989, pe terit. jud. C. functionau 39 de intreprinderi care produc: otel (Calarasi), nave fluviale motonave de pasageri, piese turnate din fonta si otel (Oltenita), celuloza si hartie (Calarasi), lacuri si vopsele, produse din cauciuc (Frumusani, Lehliu-Gara), tricotaje si confectii (Calarasi, Oltenita, Lehliu-Gara), prefabricate din beton, caramizi (Calarasi, Oltenita, Budesti), zahar (Calarasi), conserve de legume si fructe (Valea Rosie), preparate din carne si lapte (Calarasi, Oltenita, Lehliu-Gara, Lupsanu) etc. Agricultura dispunea, in 1989, de 420.868 ha terenuri arabile, fertile, pe care se cultivau porumb (107.203 ha), griu si secara (87.361 ha), leguminoase pentru boabe (20.106 ha), plante de nutret, sfecla de zahar, floarea-soarelui, cartofi, pepeni, tutun etc. In 1990, sectorul zootehnic, favorizat de o puternica baza furajera, cuprindea 130,3 mii capete bovine, 389,9 mii capete ovine, 621,6 mii capete porcine; avicultura; piscicultura. Cai de comunicatie (1990): c. f. depaseau 240 km (din care 151 km electrificate), iar lungimea drumurilor publice este de 1.100 km (din care 366 km modernizati). Transportul fluvial de marfuri si calatori se efectueaza pe Dunare prin porturile Oltenita si Calarasi. Unitatile de invatamint, cultura si arta cuprindeau, in 1989-1990, 182 scoli generale, 13 licee, 94 cinematografe, 295 biblioteci, muzee etc. Turismul este legat cu precadere, de Dunare si de obiectivele social-istorice din localit. Deplasari pe Dunare spre locurile de pescuit si vinat din Balta Ialomitei; principale sosea modernizata care leaga capitala de punctul de trecere peste Dunare (cu bacul) de la Chiciu-Ostrov asigura tranzitul in sezonul estival a unui numar mare de turisti spre statiunile litoralului Marii Negre. In jud. C. se afla padurile Floroaica si Bogdana, rezervatii forestiere (Ciornuleasa si Tamadau) si complexe (Caiafele si Moroiu). Indicativ auto: CL. 3. Com. in jud. Botosani; 4.421 loc. (1991). 4. Com. in jud. Cluj; 2.633 loc. (1991). Statie de c. f. 5. Com. in jud. Dolj 6.834 loc. (1991). Centru viticol.

1) baie f., pl. bai (vsl. bania, baie, ung. banya, baie, mina, ocna, d. it. bagno, baie, arest, lat. balneum, baie. V. balnear). Apa sau alt lichid in care te scalzi: o baie calda. Scaldatura, actiunea de a te scalda: a face o baie. Localu, camera sau vasu in care te scalzi: baia comunala, o baie de zinc. Balie, galetar. Mina, ocna. (Vechi) Pl. Stabiliment de bai de ape termale sau minerale: a pleca la bai. Baie de abur, baie facuta in abur de apa clocotita. Baie de soare, actiunea de a te expune dezbracat razelor soarelui p. a te vindeca. Baie de singe, batalie crunta. Baie de sudoare, asudare excesiva. A fi cald baie (sau ca in baie) a fi foarte cald intr’o camera. V. legnita.

canicula f. (lat. canicula, catea, d. canis, cine [!], catea). Astr. Numele constelatiunii Cinelui Mare. Epoca cind ia [!] rasare si apune odata cu soarele si cind e foarte cald (22 Iuliu – 22 Aug.). Fig. Arsita: ce canicula!

TRIONIX s.m. Broasca testoasa uriasa, din tarile calde, foarte feroce. [Pron. tri-o-. / < fr. trionyx].

GERBERA GHER-/ s. f. planta erbacee din familia compozitelor, cu tija foarte scurta, din regiunile calde din Asia si Africa. (< lat., fr. gerbera)

RIDESCU, Dumitru (n. 1952, Pietrele, jud. Ilfov), cantaret de muzica populara. Voce calda, cu timbru tenoral foarte deschis, repertoriu de cantece de dragoste caracteristice zonei Vlasca-Teleorman, valorificate intr-un stil traditional de sinteza intre cantarea taraneasca si cea a lautarilor satesti.

PLACINTA, placinte, s. f. 1. Preparat de patiserie facut din foi de aluat intre care se pune o umplutura de branza, de carne, de fructe etc. ◊ Expr. A-i veni (sau a-i pregati) (cuiva) o placinta = a-i veni (sau a-i pregati) cuiva o surpriza neplacuta, un necaz. A gasi placinta gata = a se folosi de munca altuia, a-i veni totul de-a gata. Se vinde ca placinta calda = se vinde repede, este foarte cautat. A numara foile la (sau din) placinta = a-si face prea multe socoteli, a despica firul in patru. A astepta (pe cineva) cu placinte calde = a astepta (pe cineva) cu mare bucurie. A sta ca o placinta = a fi pasiv, comod, nesimtit. 2. (Bot.; in compusul) Placinta-porcului = talpa-ursului (Heracleum palmatum). – Lat. placenta.

PASARE pasari f. Animal vertebrat ovipar, avand corpul acoperit cu pene, aripi adaptate, de obicei, pentru zbor, si un cioc in partea anterioara a capului. ~ domestica. ~ de padure. ~ migratoare. ◊ ~ calatoare pasare care pleaca iarna in tarile calde. ~-musca pasare tropicala de talie foarte mica, cu cioc lung, subtire, cu penaj viu colorat, stralucitor, care poate zbura foarte iute; colibri. ~-lira pasare australiana cu coada in forma de lira (la barbatusi). ~ea-paradisului v. PARADIS. ~ maiastra pasare inzestrata in credintele populare cu puteri supranaturale; pasare nazdravana. [G.-D. pasarii] /<lat. passer

GERBERA s.f. Planta erbacee din familia compozitelor, cu tija foarte scurta, care creste in regiunile calde din Asia si din Africa. [< fr. gerbera].

ALERGATOR, -OARE, alergatori, -oare, adj., subst. I. Adj. Care alearga. ◊ Piatra alergatoare (si substantivat, f.) = piatra de moara care se invarteste spre a macina boabele. Pasari alergatoare (si substantivat, f.) = pasari din tarile calde, avand picioare lungi, cu care alearga foarte repede. II. S. m. si f. 1. Atlet care concureaza la probe de alergari. 2. (Rar) Curier (insarcinat cu transmiterea unui mesaj). 3. Cal de curse. III. S. f. 1. Dispozitiv pe care se pun mosoare cu fire pentru a face urzeala la razboaiele de tesut taranesti. 2. (Inv.) Parc vast, imprejmuit, in care erau tinute anumite animale si in care se organizau vanatori. – Alerga + suf. -ator.

CASALOT s. m. cetaceu din tarile calde, asemanator cu balena, cu un cap foarte mare si dinti pe falca inferioara. (< fr. cachalot)

MERU s.m. peste teleosteean osos, cu carnea foarte apreciata, care poate atinge, in marile calde, 2 m lungime si o greutate de 100 de kg. (< fr. merou, sp. mero)

BARZA (cuv. autohton) s. f. Gen de pasari migratoare din ordinul ciconiformelor, foarte mari, avind 17 specii raspindite in reg. calde si temperate. Ciocul, gitul si picioarele lungi, sint tinute in linie perfect orizontala in zborul planat; nu au glas, clampanesc prin deschiderea si inchiderea ritmica a ciocului; cuibaresc in arbori sau pe stincarii si se hranesc cu artropode si vertebrate mici. In Romania exista doua specii: b. alba (Ciconia ciconia) si b. neagra (C. nigra); cocostirc.

ALERGATOR, -OARE, alergatori, -oare, adj., s. m. si f. 1. Adj. Care alearga. ◊ Piatra alergatoare (si substantivat, f.) = piatra de deasupra din sistemul celor doua pietre ale morii, prin invartirea careia se macina boabele. Pasari alergatoare (si substantivat, f.) = pasari din tarile calde, avand picioare lungi cu care alearga foarte repede. 2. S. m. si f. Atlet care concureaza la probe de alergari. ♦ (Rar) Curier. ♦ Cal de curse. – Din alerga + suf. -(a)tor.

GLACIAR, -A, glaciari, -e, adj. 1. (In sintagma) Perioada (sau epoca, era) glaciara = perioada din era cuaternara (sau p. gener., dintr-o alta era) in care ghetarii ocupau regiuni foarte intinse pe pamant si in care alternau intervalele reci cu cele calde. ♦ Care apartine acestei perioade, privitor la aceasta perioada. 2. Provenit din topirea ghetarilor; rezultat in urma actiunii ghetarilor. Lac glaciar. Eroziune glaciara. [Pr.: -ci-ar] – Din fr. glaciaire.

RECE³ ~i adj. (in opozite cu cald) 1) Care are o temperatura scazuta; care creeaza senzatie de frig; lipsit de caldura. Vant ~. ◊ ~ ca de gheata foarte rece. Clima ~ clima caracteristica regiunilor polare. Cu sange ~ linistit; calm. 2) Care este mai putin cald decat ar trebui (sau decat este obisnuit). Camera ~. ◊ Gustari sau mancaruri) reci alimente (gatite) care se consuma neincalzite. 3) fig. (despre persoane sau despre manifesta-rile lor) Care vadeste lipsa de caldura sufle-teasca; sec. Primire ~. /<lat. recens

TORID, -A adj. excesiv de cald; dogoritor, fierbinte. ♦ zona ~ a = zona de pe suprafata Pamantului, intre cele doua tropice, cu temperaturi foarte mari tot timpul anului. (< fr. torride, lat. torridus)

ANANAS, ananasi, s. m. 1. Planta erbacee originara din tarile calde (Ananas sativus sau Bromelia ananas). 2. Fructul comestibil al acestei plante, cu gust dulce-acrisor si foarte aromat. – Fr. ananas.

SARGASELOR (SARGASSO), Marea ~, sector din NV Oc. Atlantic, intre paralelele de 20 si 35º lat. N si intre meridianele de 30 si 70º long. V, al NE de lantul ins. Antile, inconjurat de curenti oceanici, respectiv Golfstrom (Gulfstream) si Curentul Ecuatorial de Nord (sau Curentul Canarelor); c. 5,2 mil. km²; ad.: 1.500-7.000 m; salinitate scazuta: 36,5-37‰. Apele linistite si calde (iarna, temp. apei la supr. este de 18-23ºC, iar vara, 26-28º C) permit dezvoltarea in cantitate foarte mare a algelor din genul Sargassum, care plutesc la suprafata apei. Aici migreaza anghilele pentru reproducere. Reperata pentru prima oara de Cristofor Columb in anul 1492.

CLYPEASTER (‹ fr.; {s} lat. clypeus „scut, disc” + gr. aster „stea”) subst. Echinid cu simetrie bilaterala, cu contur pentagonal, rar eliptic, foarte gros, bombat in regiunea apexului si subtiat pe margine. Este cunoscut din Eocen; traieste in marile calde si agitate, in zona recifelor de corali.

VANT ~uri n. 1) Miscare naturala a maselor de aer, provocata de diferenta de temperatura si presiune atmosferica dintre doua regiuni ale globului. ~ uscat. ~ cald. ~ de miazazi. ◊ A se duce (a porni, a fugi) ca ~ul a merge (a porni, a fugi) foarte repede. Vorba-n ~ vorba fara rost. A-i bate (sau a-i sufla cuiva) ~ul in buzunare (sau prin punga) a nu avea nici o para chioara; a fi lipsit de mijloace. A arunca banii in ~ a cheltui bani fara rost, pe nimicuri. A se duce pe ~(uri) a se risipi; a se imprastia; a se pierde; a disparea. A vedea dincotro bate ~ul a se adapta unei situatii, fara a tine seama de principii. A se da in ~ dupa cineva (sau ceva) a dori mult pe cineva (sau ceva). A-si face (sau a face cuiva) ~ a) a crea un curent de aer pe cale artificiala (cu ventilatorul, evantaiul etc.); b) a imbranci, a da afara pe cineva; c) a accelera o actiune. A-si lua ~ a o porni cu viteza. 2) Invelis gazos care inconjoara Pamantul; atmosfera; aer. ◊ In ~ a) in gol; b) in zadar, fara nici un rost; c) in sus. /<lat. ventus

TABANIDA s. f. (La pl.) Familie de insecte din ordinul Diptera, asemanatoare cu mustele; se caracterizeaza prin dimensiuni mari (11-25 mm), corp gros, lipsa perilor, antene scurte, ochi voluminosi, aparat bucal foarte puternic, adaptat pentru intepat. Femelele fecundate sunt hematofage, atacand animalele (bovine, cabaline, cervidee) si uneori omul, in zilele calde de vara. Sunt vectori pentru numerosi agenti infectiosi (bacterii, virusuri) si parazitari. Exista peste 2.000 de specii; la noi sunt cunoscuti sub numele de tauni.

TON, toni, s.m. (Iht.) In general, peste din fam. scombridae, din care fac parte si macroul si palamida, pesti caracterizati prin corp fusiform, comprimat lateral, foarte subtire inspre coada, acoperit cu solzi mici, abia perceptibili. Tonii sunt scombride de talie mare care populeaza toate marile calde, in special Oceanul Atlantic si Marea Mediterana. Tonul din Mediterana (Thunnus thynnus) poate ajunge pana la 2-3 m lungime, fiind unul dintre cei mai pretuiti pesti de consum, alte specii de ton din zonele europene avand, in general, sub 1 m lungime.

TORID, -A, torizi, -de, adj. (Livr.) Excesiv de cald, arzator, dogoritor. ◊ Zona torida = portiune de pe suprafata pamantului situata intre cele doua tropice si caracterizata printr-o temperatura permanent foarte ridicata. – Din fr. torride, lat. torridus.

TRESTIE, trestii, s. f. Numele a doua plante erbacee din familia gramineelor, cu tulpina rigida; a) planta erbacee care creste pana la 4 sau 5 m inaltime, cu tulpina avand numeroase noduri, cu frunze verzi-albastrui si cu flori verzi-galbui, patate cu violet, dispuse in spice, a carei tulpina se intrebuinteaza la impletituri, ingradituri etc. (Arundo donax); b) stuf. ◊ Trestie de camp(uri) (sau mica, noduroasa) = planta erbacee din familia gramineelor, cu tulpina inalta si puternica, cu frunze lungi si inguste, cu inflorescenta un panicul, cultivata in tarile calde ca planta industriala, pentru fabricarea zaharului (Saccharum officinale). ◊ Compus: trestie-de-mare sau trestie-spaniola = planta din familia palmierilor, cu tulpina foarte lunga, subtire si flexibila, din care se fac bastoane si impletituri (Calamus rotang). – Din sl. trĩstĩ.

EXOTIC ~ca (~ci, ~ce) 1) (despre locuri, tinuturi) Care se afla foarte departe si se caracterizeaza prin conditii de viata neobisnuite si ciudate. 2) (despre plante, animale, fructe etc.) Care este importat din tari indepartate si calde. 3) (despre lucruri) Care are caracter sau aspect neobisnuit, ciudat. /<fr. exotique, lat. exoticus, gr. exotikos

CROCODILIENI (‹ fr.) s. m. pl. (ZOOL.) Ordin ce cuprinde cele mai mari si mai evoluate reptile (nari foarte bine separate intre ele, dinti implantati in alveole, inima cu patru compartimente), incadrate in 13 specii (ex. crocodilul, gavialul, aligatorul), raspindite in apele din toate reg. calde de pe glob; se hranesc cu prada animala, vie sau moarta.

ANANAS, ananasi, s. m. 1. Planta erbacee perena originara din tarile calde, cu frunze lungi si tulpina scurta, care poarta in varf o inflorescenta simpla ca un spic (Ananas sativus). 2. Fructul comestibil al acestei plante, carnos, cu gust dulce-acrisor si foarte aromat. – Din fr. ananas.