GARANTA, garantez, vb. I. Tranz. si intranz. A da cuiva siguranta ca va avea ceva; a asigura (cuiva ceva); a raspunde de valoarea, de calitatea unui obiect. ♦ A se angaja sa mentina in stare de buna functionare, pe o durata determinata, un aparat, un mecanism etc. vandut. ♦ A raspunde pentru faptele sau pentru comportarea altuia, a da asigurari ca... ♦ Intranz. A-si lua raspunderea cu averea sa ca datoria facuta de altul va fi achitata conform obligatiilor stabilite. – Din fr. garantir.

PAUZA s. f. 1. intrerupere momentana a unei actiuni. ◊ reactie (2). ◊ antract. 2. semn conventional care indica o intrerupere pe o durata determinata a frazei muzicale. 3. semn de punctuatie (-) pentru a arata o oprire in lectura. 4. timpul de oprire cerut de respiratie la recitarea versurilor. (< lat. pausa, fr. pause, germ. Pause)

METRU¹ s. m. 1. unitate fundamentala de masura pentru lungime, a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2. rigla, banda gradata de lemn, de metal etc., cu lungimea de un metru (1). 3. grup de silabe constituind unitatea de masura a versului; (p. ext.) ritm determinat de impartirea unui vers in silabe. 4. (muz.) diviziune la baza organizarii duratelor sunetelor dupa succesiunea accentelor tari sau slabe; ritm, cadenta, masura. (< fr. metre, lat. metrum, gr. metron)

CANTITATE ~ati f. 1) Insusire a obiectelor determinata prin numarare, masurare sau calculare. 2) Proprietate care poate fi reprezentata printr-o marime obtinuta prin numarare sau prin masurare. 3) lingv. durata de pronuntare a sunetelor. [Art. cantitatea; G.-D. cantitatii] /<fr. quantite, lat. quantitas, ~atis

IMPULS, impulsuri, s. n. 1. Indemn, stimulent, avant (in realizarea unei actiuni); (Fiziol.) Miscare brusca si momentana, determinata de actiunea stimulentilor nervosi si orientata spre executarea unui anumit act. 2. Marime fizica egala cu produsul dintre masa si viteza unui corp in miscare. 3. Variatie brusca, intensa si de scurta durata a unei marimi variabile; impulsie. Impulsul curentului electric. – Din lat. impulsus.

ETAPA, etape, s. f. 1. Interval de timp, stadiu in dezvoltarea unui proces, caracterizat, de obicei, prin evenimente importante; faza. 2. Distanta strabatuta de o unitate in mars in curs de 24 de ore. 3. Portiune determinata dintr-o competitie sportiva de mare fond, care trebuie parcursa fara oprire. ♦ Interval de timp in ciclul anual de antrenament. ♦ Fiecare dintre partile unei competitii sportive care se disputa pe o durata mai mare de timp. – Din fr. etape.

TIMP¹ ~uri n. 1) filoz. Categorie filozofica care desemneaza durata, succesiunea si simultaneitatea proceselor. 2) Interval dintre doua momente masurat in secunde, minute, ore, zile, saptamani, luni, ani, decenii, secole, milenii, perioade, ere. 3) Perioada cat dureaza ceva; durata; vreme. ◊ Catva ~ o perioada scurta. Tot ~ul mereu; intruna. Cu ~ul cu incetul; treptat. In acelasi ~ concomitent; simultan. 4) pop. Moment oportun; imprejurare potrivita pentru o actiune; prilej; ocazie. La ~. ◊ (Toate) la ~ul lor (toate) la momentul potrivit. 5) Perioada determinata istoric; epoca. ◊ Pe ~uri demult; candva. 6) Stare meteorologica intr-o perioada data (intr-o anumita regiune); vreme. ~ ploios. 7) lingv. Categorie gramaticala specifica verbului, prin care se exprima momentul in care are loc actiunea. /<lat. tempus, ~oris

VARSTA¹ ~e f. 1) durata de timp socotita de la nasterea unei fiinte pana la un anumit moment din viata ei; etate. ◊ In ~ batran. Intre doua ~e nici tanar, nici batran. In floarea ~ei tanar. 2) Numar de ani care se cer pentru ca o persoana sa fie supusa unor obligatii sau sa se bucure de anumite drepturi. ~ scolara. ~ de recrutare. 3) Fiecare dintre perioadele determinate istoric; epoca; ev. [G.-D. varstei; Sil. var-sta] /<sl. vrusta

MASURA ~i f. 1) Valoare a unei marimi determinata prin raportare la o unitate data. ◊ In mare ~ in mare (sau buna) parte. De o ~ la fel; deopotriva. Pe (sau dupa) ~a cuiva (sau a ceva) potrivit, intocmai cu cineva sau cu ceva. Pe ~ ce cu cat. 2) Valoare, proportie fireasca a lucrurilor; limita pana la care se poate concepe sau admite ceva; marime normala, rezonabila. ◊ Cu ~ atat cat trebuie; cu socoteala. Peste ~ mai mult decat trebuie; exagerat. A intrece ~a a depasi limita permisa. 3) Unitate conventionala pentru masurare. ◊ Cu aceeasi ~ la fel, in acelasi mod. 4) Cantitatea si natura unitatilor ritmice din textul unui vers; structura metrica a versului. 5) Cea mai mica diviziune care sta la baza organizarii si gruparii duratei sunetelor intr-o piesa muzicala. 6) Actiune (mijloc, procedeu) la care se recurge in vederea realizarii unui anumit scop. ◊ A lua ~i a dispune, a hotari cele necesare pentru atingerea unui scop. [G.-D. masurii] /<lat. mensura