Dex.Ro Mobile
Rezultate din textul definițiilor
BAZEDOVISM s. n. criza acuta, in timpul bolii bazedov, dupa o tiroidectomie, caracterizata prin cresterea starii de anxietate, agitatie, tahicardie etc. (< fr. basedowisme)

CRAH, crahuri, s. n. criza acuta a vietii economice, manifestata indeosebi prin scaderea foarte mare a cursului actiunilor la bursa. – Din germ. Krach, fr. krach.

VATAMATURA, vatamaturi, s. f. (Pop.) Nume dat mai multor boli interne care provoaca crize viscerale acute (hernie, colici, pelagra etc.). – Vatama + suf. -atura.

CRAH ~uri n. 1) criza economica acuta manifestata prin devalorizarea banilor, caderea cursului actiunilor, insolvabilitatea debitorilor etc. 2) fig. Esec complet; nereusita totala; fiasco; faliment. /<germ. Krach

VATAMATURA ~i f. pop. Nume dat mai multor boli interne care provoaca diverse crize viscerale acute (hernie, colici, pelagra etc.). /a (se) vatama + suf. ~tura

criza s.f. 1. Manifestare violenta a contradictiilor; moment periculos si decisiv; tulburare. ♦ criza economica = stagnare si perturbare a vietii economice. 2. Lipsa acuta de ceva. ♦ criza de guvern = interval de timp care se scurge intre demisia unui guvern si formarea unui nou guvern. 3. Tensiune, zbucium sufletesc, moment de grea incercare, de depresiune sufleteasca. 4. Faza critica in dezvoltarea unei boli ca semn al unei schimbari in bine sau in rau. [< fr. crise, cf. lat. crisis, gr. krisis < krinein – a judeca].

PENURIE f. livr. 1) Lipsa acuta a unor bunuri necesare; criza. 2) Saracie mare; mizerie. [G.-D. penuriei] /<fr. penurie

acut, -A, acuti, -te, adj. 1. Patrunzator, puternic, violent. Senzatiile erau tari, acute (CAMIL PETRESCU). 2. (Despre boli) Cu evolutie rapida, cu caracter de criza; brusc. 3. (Muz.; despre sunete) Inalt, ascutit. – Lat. lit. acutus (it. acuto).

APENDICITA, apendicite, s. f. Boala care consta in inflamarea acuta sau cronica a apendicelui (1) si care se manifesta de obicei prin crize dureroase. – Din fr. appendicite.

acut, -A, acuti, -te, adj. 1. Ascutit, patrunzator. 2. (Despre boli) Cu evolutie rapida, cu caracter de criza. 3. (Muz.; despre sunete) Inalt, ascutit2, subtire. – Din lat. acutus, it. acuto.

acut, -A, acuti, -te, adj. 1. Ascutit, patrunzator. ♦ (Despre dureri; adesea fig.) Intens, violent. 2. (Despre boli) Cu evolutie rapida, cu caracter de criza. 3. (Muz.; despre sunete) Inalt, ascutit2, subtire. – Din lat. acutus, it. acuto.

criza, crize, s. f. 1. Manifestare a unor dificultati (economice, politice, sociale etc.); perioada de tensiune, de tulburare, de incercari (adesea decisive) care se manifesta in societate. ♦ Lipsa acuta (de marfuri, de timp, de forta de munca). 2. Moment critic, culminant, in evolutia care preceda vindecarea sau agravarea unei boli; declansare brusca a unei boli sau aparitia unui acces brusc in cursul unei boli cronice. criza de apendicita. ♦ Tensiune, moment de mare depresiune sufleteasca, zbucium. – Din fr. crise.

criza ~e f. 1) Faza primejdioasa si hotaratoare in viata sociala, constand intr-o manifestare violenta a contradictiilor economice, politice si sociale. ◊ ~ de guvern perioada cand un guvern a demisionat iar altul inca nu este format. 2) Moment critic in evolutia unei boli, dupa care urmeaza schimbarea in bine sau in rau. 3) Agravarea brusca a unei boli cronice. 4) Lipsa acuta a ceva necesar vietii materiale sau spirituale. 5) fig. Tensiune, zbucium sufletesc. /<fr. crise, lat. crisis

criza s. f. 1. manifestare violenta a contradictiilor (economice, politice, ideologice, militare etc.). ♦ ~ economica = faza a ciclului economic in care se formeaza un surplus relativ de marfuri in raport cu capacitatea de cumparare limitata a populatiei, ceea ce duce la scaderea productiei, la falimente, somaj etc.; ~ energetica = fenomen complex care se manifesta prin insuficienta resurselor energetice clasice. 2. moment critic, periculos si decisiv; tulburare. ♦ ~ de guvern = interval de timp care se scurge intre demisia unui guvern si formarea unui nou guvern. ◊ lipsa acuta. 3. tensiune, zbucium sufletesc, moment de grea incercare, de depresiune sufleteasca. 4. faza critica in evolutia unei boli. (< fr. crise)