pasarie, pasarii, s.f. (inv.) cusca sau cotet de pasari.

stalau, stalaua, s.n. (reg.) 1. grajd; sura. 2. cotet de pasari. 3. locuinta provizorie la munte, folosita de tarani numai cand sunt la lucru.

PATUL¹, patule, s. n. 1. Constructie cu peretii din sipci, din nuiele impletite etc., ridicata pe un postament la mica inaltime deasupra solului, care serveste la pastrarea porumbului (in stiuleti); p. gener. hambar pentru cereale. 2. (Pop.) cotet (construit pe pari sau intr-un copac) pentru pasarile de curte; cotet pentru porumbei. 3. (Pop.) Culcus improvizat din frunze, din paie, din fan etc., care serveste pentru dormit; p. ext. pat rudimentar (si mic). 4. Un fel de podet asezat pe pari la suprafata apei, de pe care se pescuieste. 5. Patuiac. 6. Platforma inalta construita pe stalpi sau in copaci, care serveste ca loc de observatie (pentru paznici, pentru vanatori etc.); – Cf. lat. *patubulum (= patibulum).

COCINA ~e f. Adapost din scanduri sau din piatra pentru pasari, porci etc.; cotet. [G.-D. cocinii] /<bulg., sb. kotina

catret (cotret), catrete (cotrete), s.n. (reg.) cotet, cusca (de pasari), coteneata.

poietica, poietele, s.f. (reg.) 1. grajd mic pentru vite. 2. adapost mic de iarna pentru oi si capre. 3. cotet mic pentru pasarile de curte. 4. coliba mica la camp sau la stana.

AVIARIU s. n. cotet, colivie mare pentru pasari. (< engl. aviary)

cotet, cotete, s. n. Adapost pentru pasari, porci sau caini, facut din scanduri sau din zid. ◊ Expr. (Ir.) A pune (pe cineva) la cotet = a pune (pe cineva) la ingrasat, a indopa. ♦ Fig. Inchisoare. 2. Capcana pentru prins peste in iazurile acoperite cu stuf, facuta din nuiele impletite cu papura si prevazuta cu o deschidere ingusta intoarsa inauntru, astfel incat pestele, odata intrat in ea, sa nu mai poata iesi. [Var.: coteata s. f.] – Din sl. kotĩcĩ.

patuiac, patuiace, s.n. (reg.) 1. foisor, post de observatie. 2. (pop.) postament de scanduri, de pari, de crengi pe niste furci sau in copaci pe care se cladeste o claie de nutret. 3. cotet construit pe pari sau intr-un copac pentru pasari de curte; poiata, cotineata. 4. cotet pentru porumbei asezat pe unul sau mai multi pari. 5. adapost format dintr-un acoperis sustinut pe pari (la camp, la vie, la stana). 6. (pop.) culcus improvizat din frunze, din paie, din fan pentru dormit; pat rudimentar.

cusca (custi), s. f. – 1. Cusca. – 2. cotet de gaini. – 3. Cusca de ciini. – 4. Sarbatoare evreiasca, praznicul Corturilor. – 5. Coliba, bordei. – 6. Coliba, bordei. – 6. Cusca de lemn in care in vechime se dezghioca de obicei porumbul. Rut. kucka „cotet de gaini” (Cihac, II, 88), incrucisat probabil cu tc. kus „pasare”, kushane „colivie”, deoarece se spune cusca numai pentru cotet, de gaini, de ciini facut din zabrele. Cf. cuschebap, s. n. (pui fript), din tc. kuskebabi, inv.

cotet ~e n. 1) Adapost, din scanduri sau din piatra, pentru pasari, porci etc. 2) Ingraditura din nuiele pentru prins peste. /<sl. kotici

cotet s. (Mold. si Bucov.) costereata, (Mold., Transilv. si Olt.) poiata. (~ de porci, de pasari.)

GAINARIE¹ ~i f. reg. 1) Ferma de gaini (si de alte pasari de curte); crescatorie de gaini. 2) Loc (pe langa o gospodarie) unde se cresc gainile; cotet pentru gaini. /gaina + suf. ~arie

privita, privite, s.f. (inv. si reg.) 1. nuia flexibila, rasucita, cu care se leaga o sarcina de lemne, de fan. 2. numele mai multor obiecte, piese, parti ale unor unelte, constructii etc. (de lemn sau de metal) care au, in general, rolul de a fixa, de a lega (cele doua nuiele puse crucis la plasa crasnicului; grebla ramei metalice pentru pescuitul scoicilor; prinzatoare de pasari; nuia pentru largirea matelor de porc; bat pus peste varza in butoi; stinghia din cotet pe care se urca gainile; piesa metalica ce imbraca partea de jos a leucii carului; inel de fier sau lant scurt care leaga doua tanjale; nuiele de salcie care fixeaza, la roata morii, aripile de colaci). 3. partea inferioara a tocului unei ferestre la casele taranesti. 4. etajera mica.