VACANTA s. f. 1. interval de timp in care o institutie, un organ reprezentativ isi inceteaza activitatea. ◊ timpul in care un post, o functie etc. raman neocupate. 2. timp de odihna acordat elevilor si studentilor pe o anumita perioada. ◊ concediu de odihna. 3. (fiz.) nod al unei retele cristaline din care lipseste atomul, ionul sau molecula respectiva. (< fr. vaccance, it. vacanza)

CONCEDIU, concedii, s. n. Interval de timp determinat in care salariatii sunt scutiti, in mod legal, de a veni la locul de munca si a presta munca, primind pentru tot acest interval remuneratia baneasca cuvenita. concediu de odihna. Concediu medical. [Var.: (inv.) congediu s. n.] – Cf. fr. conge.

VACANTA s.f. 1. Situatie in care se gaseste un loc, o functie etc. care nu este ocupata de nimeni; starea a ceea ce este vacant. 2. Timp de odihna acordat elevilor si studentilor pe un anumit interval. 3. concediu de odihna. [< fr. vaccance, it. vacanza].

VACANTA, vacante, s. f. 1. Perioada de odihna acordata elevilor si studentilor la sfarsitul unui trimestru, semestru sau an de scoala ori de studii. ♦ concediu (acordat unui salariat). 2. Interval de timp in care o institutie, un organ reprezentativ etc. isi inceteaza activitatea. ♦ Interval de timp in care un post, o functie, o demnitate etc. raman vacante. [Var.: (inv.) vacantie s. f.] – Din fr. vacance, it. vacanza.

concediu ~i n. Perioada de timp in care salariatii sunt scutiti in mod legal de munca, fiind remunerati in mod corespunzator. ~ de odihna. ~ medical. [Sil. -ce-diu] /<fr. conge

odihna ~e f. 1) Intrerupere temporara a unei activitati; pauza; ragaz; repaus; recreatie. ~ de vara. A pleca la ~. ◊ ~ activa activitate recreativa insotita de efort fizic (sport, turism, plimbari etc.). Casa de ~ institutie in care oamenii se odihnesc in timpul concediului. 2) Perioada de timp cat cineva se odihneste. ◊ ~ de veci (sau vesnica) incetare din viata; moarte. Locas de ~ mormant. 3) Stare fiziologica a omului care doarme; refacere a fortelor prin somn. ◊ A se da ~ei a merge la culcare; a dormi. A-si pierde ~a a) a nu putea dormi; b) a-si pierde linistea sufleteasca. 4) Stare de liniste sufleteasca; lipsa de griji; pace; astampar; tihna. ◊ A nu avea ~ a nu avea liniste; a fi sacait, sustras. 5) rar Platforma a scarii (la nivelul fiecarui etaj si intre ele). [G.-D. odihnei] /v. a (se) odihni