darmon, darmoane, s. n. ciur cu gauri mari pentru cernut semintele (de cereale). ♦ Continutul unui astfel de ciur. – Din ngr. dromoni, bg. darmon.

dirmon (darmoane), s. n. – ciur, sita. – Megl. dramon, mr. dirmonu. Ngr. δερμόνι sau δρομόνι (Tiktin; Candrea), cf. calabr. dramoni, bg. darmon (dupa Conev 72, rom. ar proveni din bg.). – Der. dirmoni (var. dirmoi, dirmoia), vb. (a cerne); dirmoietura, s. f. (pleava, ciuruiala).

protac (-ce), s. n. – ciur, sita, dirmon. Sb. protak (Candrea).

darmon ~oane n. Unealta de cernut formata dintr-o retea de sarma sau dintr-o bucata de tabla, prevazuta cu gauri mai mari ca la ciur, fixata pe o rama (de obicei circulara) si folosita pentru separarea cerealelor de pleava. ◊ A fi trecut prin ciur si prin ~ a fi trecut prin multe; a poseda o anumita experienta. /<ngr. dromoni, bulg. darmon