CAFE-FRAPPEE s. f. bautura din cafea rece cu inghetata, frisca (si alcool). (< fr. cafe-frappee)

cafea, (2) cafele, s. f. 1. (Cu sens colectiv) Samanta arborelui de cafea. 2. bautura preparata din cafea (1) prajita si rasnita sau dintr-un surogat. – Din tc. kahve, ngr. kafes, fr. cafe.

CAFETERIA s. f. local cu autoservire, pentru cafea, bauturi calde etc. (< amer., sp. cafeteria)

cafea f., pl. ele (turc. [d. ar.] kahve kave; ngr. kafes, it. caffe, fr. cafe). Un copacel rubiaceu african care face niste boabe care se prajesc, se risnesc si se ferb [!] in apa ca sa dea o placuta bautura neagra care se bea indulcita cu zahar (coffea arabica): plantatiuni de cafea. Boabele acestui copacel: un sac de cafea. bautura facuta din aceste boabe: o ceasca de cafea. – cafeaua e originara din Abisinia, unde creste salbatica, ca si pin [!] Mozambic si Angola. Azi se cultiva foarte mult la Moka, Ceylan, Martinica si Brazilia (Rio), de unde vin cele mai renumite feluri de cafea. Se zice ca efectele ei au fost observate intiia oara de un cioban ale carui oi mincase [!] frunze ori boabe de cafea si incepuse [!] a sari. Populatiunea Galla (Abisinia) minca boabe de cafea prajite in unt. Pe la sfirsitu seculului [!] XV un Arab descoperi bautura cafelei, care apoi se raspindi iute in tot Orientu. In Francia a fost adusa la 1654, iar la Paris s´a baut la 1669. La inceput, fiind-ca alunga somnu, fu denuntata ca vatamatoare. Dar curind obiceiu de a o sorbi se raspindi in toata lumea. V. caputiner, gingirlie, sfart.

caputiner n., pl. e (germ.). cafea cu lapte cu caimac gros (ori cu frisca). – La 1683, Turcii, in fuga lor de la asediu Vienei, parasise [!] o mare cantitate de boabe de cafea in saci. Austriecii, nefiind pe atunci deprinsi cu cafeaua, aruncara in Dunare mai toata cantitatea. Cita ramasese nearuncata fu cumparata de un Polon care traise in Orient si stia de bautura cafelei. Deschise prima cafenea, dar nu prea avu clienti. Atunci se gindi s´o strecoare si sa-i adauge putin zahar si lapte, precum si un caimac ori niste frisca care acoperea tot, ca gluga unui capucin. De aceia o numi kaputziner. – Pe urma Polonu se´ntovarasi cu femeia Cecila Krapf, care facea niste chifle foarte bune de consumat cu caputineru, si de atunci li s´a zis krapfen, de unde vine rom. crafle, gogosi. V. chifla.

BAR³, baruri, s. n. 1. Local in care se vand bauturi alcoolice, cafea etc. si in care consumatorii stau de obicei in picioare sau pe scaune inalte in fata unei tejghele; p. restr. tejghea la care se servesc bauturi. ♦ Dulap sau compartiment intr-un dulap, in care se tin sticlele cu bauturi alcoolice (fine). 2. Local de petrecere, cu bauturi, dans, program de varietati etc.; cabaret. – Din fr. bar.

CAFE-BAR, cafe-baruri, s. n. Local in care se servesc cafele si bauturi alcoolice. – Cafe[nea] + bar.

TURCESC, -EASCA, turcesti, adj. Care apartine Turciei sau populatiei ei, privitor la Turcia sau la populatia ei; turc (2). ◊ cafea turceasca = bautura preparata dintr-o pulbere fina obtinuta din boabe de cafea prajite si macinate, fiarta in apa cu adaos de zahar. ◊ Expr. (A fi) ca o (sau cu obraz de) baba turceasca, se spune despre barbatii spani si cu zbarcituri pe fata. – Turc + suf. -esc.

CAFENEA ~ele f. Local public unde se consuma cafea, ceai, bauturi alcoolice si prajituri. ◊ De ~ lipsit de seriozitate. [Sil. -fe-nea] /<turc. kahvehane

NEGRU³ neagra (negri, negre) 1) Care este de culoarea carbunelui, a smoalei, a funinginii etc. Ochi negri. ◊ Paine neagra paine de culoare inchisa, facuta din faina integrala. cafea neagra bautura de cafea, fara adaus de lapte. Pamant ~ cernoziom. 2) (de-spre persoane) Care are parul, pielea, ochii de culoare inchisa; brunet; oaches; smolit; negricios. ◊ ~ la fata smead. 3) Care apartine rasei de oameni, ce se caracterizeaza prin culoarea foarte inchisa a pielii. ◊ Rasa neagra una dintre rasele umane, originara din Africa, caracterizata prin culoarea foarte intunecata a pielii si prin parul cret. 4) pop. Care este murdarit; plin de murdarie; murdar. Maini negre. 5) Care este lipsit de lumina; intunecat; intunecos; obscur. Codru ~. 6) fig. Care are caracter negativ; rau. Zile negre. ◊ Mizerie (sau saracie) neagra saracie cumplita. Boala neagra epilepsie. Piata neagra loc clandestin, unde vanzarea si cumpararea este interzisa. A se face ~ la fata a se infuria. A avea suflet ~ (sau a fi ~ la suflet) a fi foarte rau. /<lat. nigrum

TURCESC ~easca (~esti) Care este caracteristic pentru turci; propriu turcilor. ◊ cafea ~easca bautura preparata din cafea macinata fin si fiarta in apa cu zahar. /turc. + suf. ~esc

CAFE-BAR s. n. local in care se consuma cafea si bauturi alcoolice. (< cafe/nea/ + bar¹)

CAFENEA, cafenele, s. f. Local public in care se consuma cafele, ceai, bauturi alcoolice, prajituri etc. ◊ Loc. adj. De cafenea = fara valoare, neserios. Vorbe de cafenea. [Var.: cafinea s. f.] – Tc. kahvehane.

decoct n., pl. uri (lat. decoctum, d. de-coquo, -coquere, a ferbe. V. coc). Fertura (de ex. cafeaua), bautura medicinala, leac fert.

MAZAGRAN s. n. bautura racoritoare din cafea neagra concentrata, in care se introduc bucatele de gheata. (< fr. mazagran)

MOCA s. f. inv. 1. cafea provenita din orasul Moka; (p. ext.) cafea de calitate superioara, foarte parfumata; bautura din aceasta cafea. 2. prajitura umpluta cu crema de unt parfumata cu cafea. (< fr. moka, germ. Mokka)

cafea, (2) cafele, s. f. 1. (Cu sens colectiv) Samanta unui arbust din regiunile tropicale (Coffea arabica). 2. bautura preparata din cafea (1) prajita si rasnita sau dintr-un surogat (si cafea(1)). – Tc. kahve.

MAZAGRAN, mazagranuri, s. n. bautura racoritoare preparata din cafea neagra foarte concentrata, in care se introduc bucatele de gheata. [Pl. si: mazagrane] – Din fr. mazagran.

MOCA s. f. invar. cafea care provine din orasul arab Moka; p. ext. cafea de calitate superioara; bautura calda preparata din aceasta cafea. – Cf. fr. moka, germ. Mokka.

MAZAGRAN ~uri n. bautura racoritoare preparata din cafea neagra concentrata, in care se pun bucatele de gheata. [Pl. si mazagrane] /<fr. mazagran

NESCAFE n. 1) Praf de cafea solubil in apa. 2) bautura pregatita din acest praf. /Cuv. fr.

MAZAGRAN s.n. bautura racoritoare preparata din cafea neagra foarte concentrata, in care se introduc bucatele de gheata. [Pl. -nuri, -ne. / < fr. mazagran, cf. Mazagran – localitate in Anglia].

NESCAFE s. n. praf de cafea, foarte concentrat, din care se prepara bautura prin simpla dizolvare in apa; nes. ◊ bautura preparata din aceasta cafea. (< fr. nescafe)

BRASERIE, braserii, s. f. Local in care se servesc preparate culinare, specialitati de patiserie si de cofetarie, bauturi alcoolice (fine) si racoritoare, cafea etc. ♦ Berarie. – Din fr. brasserie.

CAFENEA, cafenele, s. f. Local public in care se consuma cafea sau, p. ext., ceai, bauturi alcoolice, prajituri etc. ◊ Loc. adj. De cafenea = fara valoare, neserios. Vorbe de cafenea. [Var.: (reg.) cafinea s. f.] – Din tc. kahvehane, ngr. kafenes.

NESCAFE s. n. Praf de cafea solubil, care se prepara prin simpla dizolvare in apa; nes. ♦ bautura preparata cu astfel de cafea; nes. – Cuv.fr.

SVART, svarturi, s. n. (Astazi rar) bautura fierbinte facuta din boabe de cafea prajite si rasnite, trecuta prin filtru si indulcita; filtru. [Var.: sfart s. n.] – Cf. germ. schwarz „negru”.

NESCAFE s.n. Praf de cafea, foarte concentrat, solubil, din care se prepara bautura prin simpla dizolvare in apa. [< fr. nescafe].

cafea ~ele f. 1): Arbore de ~ arbore sau arbust tropical cultivat pentru semintele lui comestibile; cafeu. 2) Samanta a cafeului. 3) Praf obtinut prin macinarea semintelor de cafeu. 4) bautura preparata din acest praf (sau dintr-un surogat). ~ neagra. [Art. cafeaua; G.-D. cafelei] /<turc. kahve, ngr. kafes, fr. cafe

SANTA CLARA, oras in centrul Cubei, situat la 265 km ESE de Havana; 210,1 mii loc. (2002). Nod rutier si feroviar. Zacaminte de petrol, de asfalt, grafit si mangan in apropiere. Ind. de prelucr. a tutunului, a lemnului (mobila) si a trestiei de zahar, pielariei, textila si alim. (rom. bauturi racoritoare). Centru comercial si piata agricola pentru trestie de zahar, cafea, tutun, cereale, fructe. Universitate (1949). Fundat in 1689 pe locul unei asezari indiene.

SERBET ~uri n. 1) Produs de cofetarie, preparat din suc de fructe cu cafea (sau cacao), care se fierb cu zahar pana la ingrosare (uneori cu adaos de nuci pisate). 2) bautura racoritoare preparata din suc de fructe cu zahar. /<turc. serbet

SANTOS [sãtus], oras in SE Braziliei (São Paulo), situat pe ins. São Vicente, la 72 km SSE de São Paulo si 320 km VSV de Rio de Janeiro; 415,9 mii loc. (2003). Doua aeroporturi. Port comercial la Oc. Atlantic (totodata, avanpostul orasului São Paulo), prin care se exporta cafea, banane, portocale, bumbac, zahar, carne s.a. Constr. navale. Rafinarie de petrol. Ind. siderurgica (otel), a constr. de masini (echipament de transport, masini electrice), chimica, de prelucr. a lemnului (furnir), textila, cimentului si alim. (zahar, conserve de peste, bauturi racoritoare). Statiune balneoclimaterica in suburbia Guaruja. Biserici din sec. 16-18. Fundat de portughezi in 1543; oras din 1586.