AGAR-AGAR subst. Substanta gelatinoasa extrasa din unele alge marine, care se intrebuinteaza in medicina, in bacteriologie, in industria alimentara, textila etc.; geloza. – Din fr. agar-agar, germ. Agar-Agar.

ALGINA s. f. Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge marine si folosita pentru apretare in industria pielariei. – Din fr. algine.

AGAR-AGAR n. Substanta gelatinoasa extrasa din anumite alge marine si folosita in industria alimentara, farmaceutica si textila. /<fr. agar-agar

AGAR-AGAR s.n. Substanta gelatinoasa extrasa din anumite alge marine si folosita la prepararea unor medicamente si la culturile de bacterii. [< fr. agar-agar < cuv. malaiez].

ALGINAT s.n. Fibra textila artificiala pe baza de alge marine. [< fr. alginate].

FEOFICEE s.f.pl. (Bot.) Clasa de alge marine care contin clorofila si un pigment brun; (la sg.) alga din aceasta clasa. [Pron. fe-o-fi-ce-e, sg. invar. / < fr. pheophycees].

FLORIDEE s.f.pl. (Bot.) Clasa de alge marine rosii, cu talul ramificat si cu reproducere sexuata si asexuata; (la sg.) alga din aceasta clasa. [Pron. -de-e, sg. invar. / < fr. floridees].

RODOFICEE s.f.pl. Clasa de alge marine care, in loc de clorofila, contin un pigment rosu; alge rosii; (la sg.) alga din aceasta clasa. [Pron. -ce-e., sg. invar. / < fr. rhodophycees, cf. gr. rhodon – trandafir, phykos – alga].

ALGINA s.f. Substanta mucilaginoasa formata de unele alge marine in contact cu apa si folosita pentru apretare in industria pielariei. [< fr. algine].

FUCUS s.m. Gen de alge marine de culoare rosie-bruna. [< lat., fr. fucus].

ALGINA s. f. substanta mucilaginoasa din unele alge marine in contact cu apa pentru apretare in industria pielariei. (< fr. algine)

FEOFICEE s. f. pl. clasa de alge marine care contin un pigment brun, mascand clorofila; alge brune. (< fr. pheophycees)

FUC(O)- elem. „alge marine”. (< fr. fuc/o/-, cf. lat. fucus)

RODOFICEE s. f. pl. clasa de alge marine care contin, pe langa clorofila, rodofil (II); alge rosii; floridee. (< fr. rhodophycees)

SOLENOPORE s. f. pl. alge marine din silurian, cu talul strabatut de pori dispusi in siruri longitudinale. (< fr. solenopores)

CLOROFICEE (‹ fr. {i}; {s} cloro- + gr. phykos „alga”) s. f. pl. Clasa de alge marine sau de apa dulce, caracterizate prin prezenta pigmentului clorofilian, neasociat cu alt pigment asimilator. Formele marine, avand talul incrustat cu calcar, au contribuit la formarea unor roci calcaroase, iar cele de ape dulci, care au celulele inconjurate de o materie gelatinoasa, bogata in substante grase, la formarea sisturilor bituminoase.

LAMINARIA s. f. Gen de alga marina bruna care creste in marile reci, folosita in farmacie, in medicina si ca ingrasamant organic (Laminaria); planta care face parte din acest gen. [Pr.: -ri-a] – Cuv. lat.

VAREC ~ci m. alge marine de culoare galbena, care sunt folosite drept ingrasamant. /<fr. varec

ALGOCULTURA s.f. Cultivarea algelor marine, bogate in proteine, pentru alimentatie. [< fr. algoculture].

VAREC s.n. alga marina aruncata de valuri pe tarmul marii, care se foloseste ca ingrasamant, la fabricarea sodei etc. [< fr. varech < cuv. scandinav].

ALGOCULTURA s. f. cultivarea algelor marine. (< fr. algoculture)

LITOTAMNIU s. m. alga marina rosie, din familia florideelor, incrustata cu calciu, asemanatoare cu un coral. (< fr. lithothamnium)

VAREC s. n. Numele unor alge brune marine azvarlite de valuri pe tarm, care servesc ca ingrasamant pentru pamanturile nisipoase, ca materie prima pentru fabricarea sodei, iodului etc. – Din fr. varech.

LAMINARIE s.f. alga bruna marina, folosita in chirurgie pentru dilatarea anumitor cai fistuloase. [Gen. -iei. / < lat. laminaria, cf. fr. laminaire].

AGAR-AGAR s. n. substanta gelatinoasa extrasa din unele alge rosii marine: geloza. (< fr. agar-agar)

FUCACEE s. f. pl. familie de alge brune marine: fucusul si sargasele. (< fr. fucacees)

FUCUS s. m. gen de alge brune marine. (< fr., lat. fucus)

BENTOS (‹ fr. {i}; gr. benthos „adinc”, „fund”) s. n. Ansamblu al organismelor vii, plante si animale, care traiesc pe fundul unui bazin (lacustru, marin sau oceanic), fixate (b. sesil, cuprinde spongieri, corali, crinoidee, alge, arheociatide si blastoidee) sau foarte putin mobile (b. vagil, include anelide, lamelibranhiate, gastropode, crustacee, trilobiti, gigantostracee si carpoidee). Serversc ca hrana mai ales pentru animalele care inoata activ si pentru om (alge, stridii, echinoderme, paguri).