CAMBODGEA (KAMPUCHIA), stat in SE Asiei, in S Pen. Indochina; 181 mii km²; 8,06 mil. loc. (1989). Limba oficiala: khmera; limba uzuala: franceza. Cap.: Phnom Penh. Orase pr.: Battambang, Kompong Cham. Este impartit in 18 prov. si doua orase. Centrul tarii este ocupat de o intinsa cimpie drenata de fl. Mekong, cimpie inconjurata in E, V si N de podisuri nu prea inalte (Dand, Rael, Muong) iar in S de M-tii Kravanh (alt. max. 1.813 m). Clima tropical-musonica, cu precipitatii abundente. Pe terenurile arabile (16,9% din supr. tarii) se cultiva orez (1,5 mil. ha, 2,1 mil. t 1988), porumb (115 mii t 1989), manioc, batate, trestie de zahar (220 mii t 1989), tutun, bumbac, banane (112 mii t 1989), arbori de cauciuc (26,5 mii t 1989), iuta s.a. Se cresc bovine (2 mil. capete, 1989), bubaline (730 mii capete, 1989), porcine (1,55 mil. capete 1989). Pescuit: 70 mii t (1988). Padurile acopera c. 3/4 din supr. tarii. Resurse de carbune, min. de fier, de cupru, aur, sare. Ind. C. produce cherestea, ciment, tesaturi, incalt., conserve, tigarete s.a. C. f.: 1,4 mii km. Cai rutiere: 15 mii km. Moneda: 1 riel = 100 sen. Exporta cauciuc natural (c. 80%), orez, iuta, porumb, lemn si produse din lemn, peste, tutun, s.a. si importa masini si utilaje, mijloace de transport (c. 40%), petrol si produse petroliere (c. 30%), produse chimice, conf., textile s.a. – Istoric. Pe terit. C., locuit din timpuri stravechi, s-au constituit in primele veacuri d. Hr. statele Fu-nan (in S Pen. Indochina) si Cen-la (in valea fl. Mekong). In sec. 9-13 pe terit. C. a existat unul dintre cele mai dezvoltate si mai puternice state din SE Asiei, Imp. Kambujadesa si s-a dezvoltat civilizatie khmera (v. Angkor). Dupa destramarea acestuia, in sec. 14-18, terit. C. a fost invadat si supus, cu unele intreruperi, de catre statele Thai si Vietnam. In a doua jumatate a sec. 19. terit. C. a fost ocupat de catre francezi si transformat in protectorat (1863) si apoi in colonie (1884) a Frantei (sub denumirea de C.). In 1887 C. a fost inclusa in Uniunea Vamala Indoneziana. In anii celui de-al doilea razboi mondial, C. a fost ocupata de japonezi. Stat independent din 1953. In 1970, o lovitura de stat, indreptata impotriva printului Norodom Sihanouk, seful statului, a marcat declansarea unui razboi civil. Lupta impotriva regimului instaurat de Lon Noi – dusa de Frontul Unit National, constituit (1970) sub conducerea lui Norodom Sihanouk, si de Guvernul Regal de Uniune Nationala – continua pina in 1975, cind fortele khmere isi instituie controlul asupra intregului terit. national. In 1975 este promulgata o noua Constitutie, statul adoptind denumirea de Kampuchia Democrata. In 1976, Sihanouk este constrins sa se retraga din functia de sef al statului. Adunarea Reprezentantilor Poporului desemneaza, in 1976, Prezidiul de Stat, in frunte cu Khieu Samphan, si guvernul, condus de Pol Poth. Regimul khmerilor rosii s-a angajat intr-o campanie de restructurare socialista a societatii soldate cu un milion de victime (executii si morti in lagare de munca fortata). Duritatea represiunii a generat mari nemultumiri in randurile populatiei. In dec. 1978, in zone in care actionau forte ostile guvernului, se formeaza Frontul Unit National pentru Salvarea C. (F.U.N.S.K.), condus de Heng Samrin. In dec. 1978-ian. 1979 pe terit. C. are loc o interventie militara vietnameza. In ian. 1979, guvernul paraseste Phnom Penh-ul, care este ocupat de fortele F.U.N.S.K. In 1979, O.N.U. cere incetarea tuturor ostilitatilor militare in C., retragerea imediata a trupelor straine si solutionarea diferendelor dintre partile in conflict prin mijloace pasnice. La Phom Penh esre proclamata Republica Populara Kampuchia, seful statului fiind presedintele Consiliului de Stat. Organul legislativ devine Adunarea Nationala, organul executiv Consiliul de Ministri, iar partid unic devine Partidul Popular Revolutionar. In 1982, fortele de rezistenta formeaza un guvern de coalitie care reuneste pe partizanii printului Norodom Sihanouk, presedinte al Frontului Unit National, cei ai khmerilor rosii (Khieu Samphan – vicepresedinte) si cei ai lui Son Sann, presedintele Frontului de Eliberare a Poporului Khmer. In 1989, guvernul de la Phom Penh a schimbat denumirea tarii in C., proclamind „neutralitatea” sa permanenta; in sept. ultimele trupe vietnameze s-au retras din tara, si s-au anuntat alegeri libere. In baza unui acord, incheiat in ian. 1991, intre partile in conflict s-a decis incetarea ostilitatilor. La 23 oct. 1991 a fost semnat, la Paris, un tratat de pace intre reprezentanti ai guvernului si al celor trei grupari din miscarea de rezistenta, plasind in mod provizoriu C. sub un regim de tutela O.N.U., in asteptarea alegerilor. Consiliul National Suprem, prezidat de printul Norodom Sihanouk, reintors in tara in nov. 1991 si desemnat sef al statului pina la alegerile prezidentiale din 1993, asigura conducerea tarii.

ALES¹ s. n. Faptul de a (se) alege. ◊ Loc. adj. Pe ales(e) = deosebit, special. ◊ Loc. adv. Pe ales(e) sau intr-ales = la libera alegere, dupa plac. [Forma gramaticala: (in loc.) alese] – V. alege.

ALES¹ s. n. Faptul de a (se) alege. ◊ Loc. adj. Pe ales(e) = deosebit, special. ◊ Loc. adv. Pe ales(e) sau intr-ales = la libera alegere, dupa plac. [Forma gramaticala: (in expr.) alese].