Rezultate din textul definițiilor
TERASA s.f. 1. Constructie deschisa, anexa la o cladire (la parter sau la etaj), folosita pentru odihna etc. ♦ Platforma (care tine loc de acoperis plan) deasupra unei case. 2. (Geol.) Sistem de suprafete plane, in forma de trepte, situate in lungul cursului unui rau, al malurilor marii etc. ♦ Suprafata plana amenajata pe o ridicatura de teren (de obicei in parcuri si in gradini), care foloseste ca loc de plimbare. [< fr. terrasse].
TERASA s. f. 1. constructie deschisa, anexa la o cladire (la parter sau la etaj), pentru odihna etc. ◊ platforma (acoperis plan) deasupra unei case. 2. sistem de suprafete plane, in trepte, situate in lungul cursului unui rau, la malul marii etc. ◊ suprafata plana amenajata pe o ridicatura de teren (in parcuri sau gradini), ca loc de plimbare. ◊ portiune de trotuar in fata unei cafenele sau a unui restaurant unde sunt asezate mese pentru consumatori. (< fr. terrasse, germ. Terrasse)
TABACHERA s.f. (Arhit.) Ferestruica situata in planul acoperisului, care permite luminarea si aerisirea podului sau a unei mansarde. [Dupa fr. (fenetre a) tabatiere].
TABACHERA s. f. 1. cutiuta in care se pastreaza tutunul si tigarile. 2. ferestruica in planul acoperisului unei constructii care se deschide ca un capac. (< ngr. tabakera, it. tabacchiera)
ROTONDA, rotonde, s. f. Sala mare, circulara, inglobata unei constructii, avand acoperisul in forma de cupola, folosita mai ales ca sala de expozitie, sala de sport etc. ♦ Constructie de zidarie in plan circular, avand acoperisul in forma de cupola. – Din fr. rotonde, it. rotonda.
ROTONDA (‹ fr., lat.) s. f. Constructie de zidarie de plan circular, avand acoperisul in forma de cupola. ◊ In arhitectura clasica si neoclasica, constructie sau sala construita circular sau oval si acoperita de un dom. Se trage din tholus-ul grecesc. Constructii celebre in forma de r.: Panteonul din Roma (124), Villa Rotonda din Vicenza (1550), proiectata de Andrea Palladio, Chiswick House din Londra (1725), Memorialul Jefferson din Washington D.C. (1934-1941). ♦ Sala de plan circular inglobata unei constructii mai ample (ex. r. Ateneului Roman din Bucuresti).
TERASA ~e f. 1) Constructie deschisa la o cladire (la parter, la etaj sau pe acoperis). 2) geol. Sistem de suprafete plane, in forma de trepte, situate in lungul versantilor unui rau sau al malurilor marii. 3) Portiune de trotuar din fata unui local public, unde sunt instalate mese pentru consumatori. 4) Suprafata plana pe o portiune de teren, in parcuri si in gradini publice, amenajata pentru a servi ca loc de plimbare. [G.-D. terasei] /<fr. terasse, germ. Terrasse
polejnic, -a, adj. (reg.) 1. (despre terenuri) intins, plan, neted, ses. 2. (despre terenuri, drumuri, acoperisuri) care este usor inclinat, aplecat intr-o parte.
PANTOGRAF ~e n. 1) Aparat pentru reproducerea unui desen sau a unui plan la scara dorita. 2) Dispozitiv montat pe acoperisul unor vehicule cu tractiune electrica (tramvaie, locomotive), care realizeaza contactul cu firul electric; troleu. /<fr. pantographe
TERASA1, terase, s. f. 1. Constructie deschisa, anexa a unei cladiri, asezata la nivelul parterului, al unui etaj sau pe acoperis (servind ca loc de odihna sau de agrement). ♦ Suprafata plana amenajata pe o ridicatura de teren, in parcuri sau in gradini. ♦ Portiuni de trotuar in fata unei cafenele sau a unui restaurant, unde sunt asezate mese pentru consumatori. 2. Forma de relief cu aspect de treapta, provenita din ridicarea scoartei pamantului sau ca rezultat al eroziunii apelor in lungul unei ape curgatoare. – Din fr. terrasse.
PANTOGRAF, pantografe, s. n. 1. Aparat utilizat pentru reproducerea unui desen, a unui plan etc. la aceeasi marime cu un model dat sau la o scara diferita de a modelului. 2. Dispozitiv montat pe acoperisul unor vehicule electrice, care face contactul intre instalatia electrica a vehiculului si reteaua electrica fixa de alimentare. – Din fr. pantographe.
PLATFORMA ~e f. 1) Suprafata plana orizontala a unui vehicul sau a unui aparat de ridicat, pe care se instaleaza obiectele de transportat. 2) Vagon al unui vehicul public fara acoperis si cu peretii foarte josi, folosit pentru transportarea marfurilor. 3) Parte a unui vehicul de transport in comun din apropierea usilor, pe unde urca si coboara pasagerii. 4) Element plan de constructie. 5) Parte orizontala plana de la fiecare cotitura a unei scari din interiorul unui bloc; odihna; palier. 6) Suprafata plana de teren, situata la o anumita altitudine. 7) sport Instalatie orizontala rigida de cativa metri lungime, de pe care se executa sarituri in apa. 8) fig. Ansamblu de idei care este pus la baza unei actiuni politice in comun. ~ electorala. /<fr. plateforme