Rezultate din textul definițiilor
POSTEUCA ~ci f. pop. Bucata de lemn pe care se sprijina carul, cand se scoate roata pentru a unge osia. /<bulg., rus. podstavka
UNGE, ung, vb. III. 1. Tranz. si refl. A (se) acoperi cu un strat de material gras, unsuros sau lipicios; a (se) gresa. ◊ Expr. (Tranz.) A unge pe cineva la inima = a da, a crea cuiva o satisfactie deosebita. (Fam.) A unge (bine) pe cineva = a) a bate zdravan pe cineva; b) a mitui. (Fam.) a unge osia (sau ochii) sau a unge pe cineva cu miere = a mitui, a da mita. (Fam.) A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe, a fi experimentat, versat, a nu putea fi dus de nas. (Refl.; fam.) A se unge pe gat = a bea. 2. Tranz. A investi in functie un monarh sau un arhiereu. ♦ A mirui. 3. Tranz. A tencui un perete, a fatui, a varui, a spoi. ♦ A murdari, a manji. – Lat. ungere.
FELESTIOC, felestiocuri, s. n. (Reg.) Pamatuf cu care se unge osia carutei sau bocancii. – Et. nec.
osie, osii, s. f. Arbore sau ax terminat la cele doua capete cu fusuri, pe care sunt montate rotile unui vehicul rutier. ◊ Expr. (Fam.) a unge osia = a mitui. – Din sl. osĩ.
DOHOT, dohoturi, s. n. (Reg.) Lichid uleios obtinut prin distilarea unor materiale vegetale si folosit la ungerea osiilor carului si carutei; pacura pentru uns osiile. – Din ucr. dehotĩ.
DOHOT n. pop. Produs uleios si vascos de culoare inchisa, obtinut prin distilarea unor materii vegetale si folosit in special pentru uns osiile la caruta. /<ucr. dehoti
FELESTIOC ~uri n. Bat scurt, prevazut cu un manunchi de calti sau de carpe, prins la un capat, folosit la uns osia carutei. /Orig. nec.
dohot s. m. – 1. Pacura de uns osiile. – 2. Miros urit, putoare. – Var. duhot. Mag. dohot (Cihac, II, 98; Tiktin; Scriban), cf. rut. dochoti. – Der. dohotnita, s. f. (vas in care se pastreaza dohotul); dohonita, s. f. (dohotnita). Cf. duh.
smirui, smiruiesc, vb. IV (reg.; despre osiile carutei) a unge.
felestioc, felestiocuri, s.n. (reg.) 1. pamatuf cu care se ung talpile bocancilor sau osia carutei. 2. fitil pentru opait.
POSTEUCA, posteuci, s. f. (Pop.) Lemn scurt si gros cu care se ridica si se sprijina osia rotii carului in timp ce se unge. – Din bg., rus. podstavka, ucr. pidstavka.
A unge ung tranz. 1) A acoperi cu un strat gras sau vascos (in scopuri alimentare, igienice sau de protectie). ~ painea cu unt. ~ pielea cu unsori. ◊ ~ (pe cineva) cu miere la inima a-i face cuiva o mare placere. ~ gatul a bea (putin). ~ osia a mitui. ~ cu var a varui. ~ cu lut a murui; a lipi. 2) A face sa fie murdar; a acoperi cu pete de grasime; a murdari; a manji; a pata. ◊ ~ ochii a) a induce in eroare; a insela; b) a da ceea ce trece printre degete. 3) A investi in functia de monarh sau demnitar bisericesc. /<lat. ungere