LEU² lei m. Unitate a sistemului monetar in Romania si republica moldova, egala cu o suta de bani. [Monosilabic] /Din leu I

ROSU¹ n. 1) A saptea culoare a spectrului solar. ◊ A infierbanta (un metal) pana la ~ a infierbanta pana la starea de incandescenta. 2) Colorant de aceasta culoare. ~ de Congo. ◊ ~ de buze ruj. 3) (la jocul de carti) Semn distinctiv avand forma unei inimi. 4) Carte de joc marcata cu acest semn. Valet de ~. ◊ De ~ se spune despre persoanele satene. 5): ~ de Purcari varietate de vin produs in localitatea Purcari din republica moldova. /<lat. roseus

BASARABIA, prov. istorica romaneasca, parte integranta a Moldovei, situata pe terit. dintre Nistru, Prut, Dunare si Marea Neagra, denumita astfel prin extinderea numelui atribuit in 1812 doar partii sale sudice. Urme de locuire umana din Paleoliticul mijlociu. Vestigii apartinind triburilor traco-getice. In sec. 2-4, sudul B. a intrat in stapinirea Imp. Roman, in restul terit. continuind sa vietuiasca triburile dacilor liberi. A urmat un larg proces de romanizare, care a continuat si dupa retragerea aureliana (sec. 3). In sec. 6-10, B. a cunoscut numeroase incursiuni ale populatiilor migratoare. In 1359 s-a intemeiat statul independent moldova, care, ulterior, a unit in hotarele sale toate teritoriile romanesti cuprinse intre Marea Neagra si Ceremus pe de o parte, si Carpatii Rasariteni si fl. Nistru pe de alta parte. Domnii Moldovei au creat un sistem complex de aparare, construind cetati la: Soroca, Orhei, Chilia Noua, Tighina, Hotin, Cetatea Alba s.a. In 1583, sudul B. a fost anexat Imp. Otoman (raiaua Tighina). Prin tratatul de la Luck (apr. 1711) incheiat intre Petru I si Dimitrie Cantemir, Rusia a recunoscut suveranitatea si integritatea Moldovei, obligindu-se sa o apere impotriva tendintelor de aservire totala venite din partea Imp. Otoman. Prin Tratatul de pace de la Bucuresti (1812), incheiat in urma Razboiului Ruso-Turc (1806-1812), Poarta Otomana a cedat B. (care numara c. 500.000 de locuitori, in imensa lor majoritate romani), Rusiei. Ulterior, B. a fost transformata in gubernie a Rusiei si supusa unui dur proces de deznationalizare, intensificat in perioada 1878-1905, conditii in care peste un milion de romani basarabeni, s-au refugiat in Vechiul Regat. In 1856, Congresul de la Paris, convocat in urma Razboiului Crimeei, a restituit Moldovei trei judete din B. (Cahul, Ismail si Bolgrad) care, in 1878, potrivit hotaririlor Congresului de la Berlin, au fost reincorporate Rusiei. In 1905, B. a fost zguduita de puternice miscari sociale, care au imbracat un caracter national. In urma framintarilor izbucnite in Rusia dupa declansarea Revolutiei burghezo-democratice din febr. 1917, la 3 apr. 1917 a fost infiintat Partidul National Moldovenesc, iar la 18 apr. Comitetul Central Ostasesc. In oct. 1917 a fost proclamata republica Democratica Moldoveneasca in cadrul Republicii Federative Democratice Ruse. La 24 ian. 1918, exprimind vointa poporului, in virtutea dreptului istoric si de neam, Sfatul Tarii a adoptat, cu o majoritate covirsitoare de voturi, unirea Republicii Democratice Moldovenesti cu Romania. In urma tranzactiei dintre Stalin si Hitler din 23 aug. 1939 si a notelor ultimative ale guvernului sovietic din 26 si 27 iun., U.R.S.S. ocupa, la 28 iun. 1940, teritoriul romanesc al B. si Bucovinei de Nord, inclusiv tinutul Herta (jud. Botosani), nenominalizat in notele ultimative. Prin deciziile sesiunii Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 2 aug. 1940 si ale Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 4 nov. 1940, S Basarabiei, jud. Hotin, N Bucovinei, precum si cea mai mare parte a Transnistriei au fost trecute in componenta Ucrainei. Dupa intrarea Romaniei in al doilea razboi mondial (iun. 1941), B. a fost eliberata si integrata in hotarele firesti ale Romaniei, pina in 1944 cind a fost din nou ocupata de trupele sovietice si anexata la U.R.S.S. V. si republica moldova.

RIPICENI, com. in jud. Botosani, situata in E C. Jijiei, pe dr. raului Prut si a lacului de acumulare Stanca-Costesti, la granita cu republica moldova; 2.316 loc. (2005). Expl. de calcar. Muzeu satesc. In arealul satului R. au fost descoperite schelete de mamut, rinocer si bizon, precum si vestigiile unei asezari din Paleoliticul inferior, peste care exista, suprapus, urme de locuire din Epoca fierului, din perioada statului dac, din timpul migratiilor si din sec. 6-10.

GAGAUZ, -A, gagauzi, -e, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Persoana care apartine unei populatii de origine turca, dar de religie crestina, care locuieste in Romania (Dobrogea), in sudul Republicii moldova, Ucraina, Bulgaria, Turcia. 2. Adj. Care apartine gagauzilor (1), privitor la gagauzi. – Din tc. gagavuz.