SPUMOS, -OASA, spumosi, -oase, adj. (Despre lichide) Cu spuma, inspumat, spumegos. ♦ (Despre vin) Care face spuma cand este deschisa sticla si se toarna in pahare, datorita fermentarii incomplete sau unui procedeu special de fabricatie. ♦ Fig. Ca spuma; vaporos, diafan. ♦ Fig. (Despre felul de a se exprima al cuiva) plin de verva; viu, colorat, plastic. – Spuma + suf. -os.

SPUMOS ~oasa (~osi, ~oase) 1) (despre lichide) Care are spuma; cu spuma. 2) (despre bauturi) Care face spuma, fiind turnata. 3) Care are aspect de spuma; asemanator cu spuma; ca spuma. 4) fig. Care contine (multa) expresivitate; plin de verva. /spuma + suf. ~os

MOZARABA adj.f. Arta mozaraba = arta crestina dezvoltata in Spania in sec. X-XI sub influenta artei islamice, care se caracterizeaza prin arcul in forma de potcoava, ornamentarea fatadei edificiilor cu placi multicolore de ceramica, precum si prin grija pentru impodobirea manuscriselor cu miniaturi pline de verva cromatica si preferinta pentru prelucrarea metalelor pretioase si a fildesului. [Cf. fr. mozarabe, sp. mozarabo < ar. musta'rib – arabizat].

MOZARAB, -A I. adj., s. m. f. (crestin) care si-a pastrat religia in timpul ocupatiei arabe in Spania. II. adj. arta ~a = arta crestina dezvoltata in Spania in sec. X-XI sub influenta artei islamice, caracterizata prin arcul in potcoava, ornamentarea fatadei edificiilor cu placi multicolore de ceramica, precum si prin grija pentru impodobirea manuscriselor cu miniaturi pline de verva cromatica si preferinta pentru prelucrarea metalelor pretioase si a fildesului. (< fr. mozarabe, sp. moz' arabe)

SPUMOS, -OASA adj. 1. acoperit cu spuma. ♦ vin ~ = vin care face spuma cand este turnat in pahare. 2. (fig.) fin, vaporos. ◊ (fig.; despre vorbire) viu, colorat, bogat in imagini; plin de verva. (< fr. spumeux)

ARETINO, Pietro (1492-1556), poet si prozator renascentist. Scrieri satirice, licentioase, si pline de verva („Pasquinate”), epistole si comedii („Curtezana”, „Ipocritul”, „Filozoful”).

BROUWER [brouər], Adriaen (1605/1606-1638), pictor flamand. Scene din viata taranilor, pline de verva, de o mare expresivitate si putere de tipizare („Fumatori”, „Curtea circiumii”, „Jucatorii de carti”).

CAPOIANU, Dumitru (n. 1929, Bucuresti), compozitor roman. Muzica simfonica (concert pentru vioara, variatiuni cinematografice), vocal-simfonica, de camera si de film, plina de verva ritmica si culoare.

PATOS s. 1. avant, insufletire, verva. (~ stilului sau.) 2. afectare, artificialitate, cautare, emfaza, grandilocventa, manierism, pretiozitate, reto-rism. (Un limbaj plin de ~.)