LIVINGRUM s.n. (Anglicism) camera de zi (intr-un apartament). [< engl. livingroom].

LIVING / LIVING-ROOM [-RUM] s.n. camera de zi (intr-un apartament). (< engl. living-room)

colectivitate f., pl. ati (d. colectiv; fr. collectivite). Calitatea de a fi colectiv. Adunare, societate: colectivitate sociala. Epitet ironic partidului liberal (de cind Eugeniu Statescu a zis in camera „noi sintem o colectivitate”).

HOTEL, hoteluri (hotele), s. n. Cladire mare cu multe camere mobilate, care se inchiriaza de obicei cu ziua (calatorilor). [Var.: otel s. n.] – Din fr. hotel.

biurou n., pl. uri (fr. bureau, masa de scris, dim. d. bure, stofa groasa de linacare se intinde pe biurouri). Masa de scris. camera in care lucreaza functionarii: biurou unui ministru. Sectiune administrativa a unui minister si functionarii ei. Locu unde se reunesc comisiunile unei adunari. Stabiliment public: biurou de posta. Prezidentu, viceprezidentu si secretarii unei adunari. Cabinet de contabili, de functionari superiori ai unei administratiuni particulare. Biurourile camerei senatului, acelea care studiaza diferite chestiuni la ordinea zilei. Biurou de plasare, biurou care se ocupa de servitori, guvernante s.a. – Si birou (pop.).

coltar m. (d. colt). Bot. Gogoasa de ristic, gogoasa de tufa, bubuslui, gogoasa colturoasa produsa pe frunzele si fructele stejarului (quercus infectoria) de intepaturile unei vespii numita cynips gallae tinctoriae si uzitata in med. ca astringent si in industrie la facut cerneala si la vapsit cenusiu si negru (V. hurlup). Incaltaminte cu colti (cu ghimpi) ca sa te sui pe munti, pe stinci. Coltan. S. n., pl. e. Scaun ori masa in trei colturi de pus in coltu unei camere. Un instrument tipografic de asezat literele in rinduri egale (zis si vingalac). Echer de timplar, de rotar, de zidar s. a. V. indreptar.

LORD ~zi m. (in Anglia; folosit si ca titlu pe langa numele respectiv) 1) Reprezentant al nobilimii cu drept de suzeranitate asupra vasalilor sai. 2) Membru al camerei superioare a parlamentului. /<engl., fr. lord

TAPET, tapete, s. n. 1. Hartie, panza, matase etc. cu desene colorate, care se aplica pe peretii unor camere in loc de zugraveala; p. ext. zugraveala. 2. (Inv.) Covor mic. 3. (In expr.) A pune (sau a aduce, rar a veni) pe tapet = a aduce in discutie, a fi la ordinea zilei. [Pl. si: tapeturi] – Din it. tappeto, germ. Tapete.

CAMIN, (1, 4) caminuri, (2, 3) camine, s. n. 1. Soba joasa, zidita la peretele camerei, cu vatra larg deschisa. 2. Fig. Casa parinteasca; p. ext. familie. 3. Numire data unor institutii cu caracter social-cultural: a) camin cultural = institutie care desfasoara o opera de culturalizare a maselor prin conferinte, spectacole etc.; b) camin de zi = institutie in care sunt ingrijiti si educati copiii de varsta prescolara; c) camin studentesc = institutie in care sunt gazduiti studentii pe timpul cursurilor. 4. Incapere subterana zidita si acoperita cu capac de fonta, folosita pentru accesul la o conducta subterana. – Slav (v. sl. kamina).

CAMIN, (1, 4, 6) caminuri, (2, 3, 5) camine, s. n. 1. Soba joasa, zidita la peretele camerei, cu vatra larg deschisa. 2. Cuptor, vatra. 3. Cos pe unde iese fumul; horn. 4. Fig. Casa parinteasca; p. ext. familie. 5. Denumire data unor institutii cu caracter social-cultural; camin de copii = institutie cu regim de internat pentru copii prescolari (3-6 ani), cu orar de zi sau saptamanal; camin studentesc = asezamant universitar care asigura cazarea studentilor, pe langa acesta functionand uneori si cantine; camin cultural = institutie infiintata in scopul propagarii culturii la sate (5); camin scoala = camin pentru copiii orfani, in care se afla si scoala; camin spital = camin (de batrani) in care se acorda asistenta medicala. 6. Incapere mica subterana, zidita si acoperita cu capac de fonta, pe traseul unei conducte de alimentare cu apa a unui canal, construita pentru a permite accesul la conducta sau la canal. – Din sl. kamina.